Socoteala făcută de Klaus Iohannis nu s-a potrivit deloc cu realitatea de la Bruxelles. Iohannis a sperat că va obține o înaltă funcție la nivelul Uniunii Europene după terminarea mandatului de președinte al României. Candidatura la șefia NATO a făcut cel mai probabil parte din acest joc al lui Iohannis de a primi o funcție. Retragerea candidaturii ar fi fost făcută, teoretic, în momentul în care lui Iohannis i s-ar fi oferit respectivul job. Doar că rând pe rând, puținii susținători ai săi au anunțat susținerea pentru premierul Olandei, Mark Rutte. Fiecare țară și-a negociat votul, astfel că Iohannis a devenit irelevant în acest context. Acesta spera că i se va oferi ceva concret în schimbul retragerii, însă concesiile au fost făcute pentru țările care votau, nu pentru cel care candida. Inițial și-au anunțat susținerea pentru Iohannis trei țări: Slovacia, Ungaria și evident România. Nici măcar Turcia de la care se aștepta o susținere consistentă nu a mizat pe Iohannis.
Ce funcție voia Iohannis la Bruxelles
Mai multe voci susțineau că președintele României viza funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, însă această funcție a fost încredințată oficial Kajei Kalls, premierul Estoniei. Aceasta a fost aleasă joi de liderii europeni reuniţi într-un summit și s-a declarat "onorată" de responsabilitatea enormă care i-a fost încredinţată, notează AFP.
"Sunt onorată de sprijinul Consiliului European, este o responsabilitate uriaşă", a declarat ea pe X.
"Războiul din Europa, instabilitatea tot mai mare în vecinătatea noastră şi în lume sunt principalele provocări ale politicii externe europene", a adăugat premierul eston.
Săptămâna aceasta, cei şase lideri UE însărcinaţi cu negocierea celor mai importante poziţii în instituţiile europene au convenit să o propună pe politiciana estonă pentru funcţia de şef al diplomaţiei europene.
Kaja Kallas va trebui, totuşi, să fie aprobată de Parlamentul European înainte de a prelua mandatul în toamnă pentru a-l înlocui pe Josep Borrell.
Iohannis ar mai lua în calcul să devină un șef al Inițiativei Celor Trei Mări, o platformă politică din care fac parte țări din Europa Centrală și de Est: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia; Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Nici aici nu este însă nimic sigur.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
