Cu alegerile europene ce se apropie și în Olanda, desfășurate în perioada 6-9 iunie, sondajele îl plasează pe Partidul Libertății (PVV) ca favorit. Cu toate acestea, ideea unui referendum Nexit, menționată clar în manifestul său politic pentru alegerile legislative, lipsește acum din campania sa pentru alegerile europarlamentare.
Cu toate acestea, PVV păstrează un ton puternic eurosceptic. Programul său politic subliniază că nu dorește un "super-stat european", ci că își dorește să schimbe UE din interior, menținând totodată suveranitatea și identitatea națională.
Wilders a abandonat parțial ideea de a deveni premier
Partidul Libertății (PVV) solicită, de asemenea, oprirea "expansiunii eurocraților nealeși de la Bruxelles" și critică "adevăratul tsunami" de reglementări de mediu europene. Ei susțin că țara ar trebui să aibă controlul asupra deciziilor referitoare la consumul de carne, călătoriile cu avionul sau utilizarea mașinilor pe benzină, și nu Bruxelles-ul.
Cu 37 de mandate din cele 150 disponibile în camera inferioară a parlamentului, PVV a încercat să formeze o majoritate prin negocieri cu alte trei partide de dreapta. Cu toate acestea, pozițiile sale anti-islamice și anti-UE au întâmpinat dificultăți în convingerea acestor partide să se alăture unei coaliții, chiar și după unele concesii făcute de Wilders, cum ar fi acceptarea continuării ajutorului militar pentru Ucraina, o problemă pe care o respinsese în campania electorală.
Renunțarea lui Wilders la aspirația de a deveni prim-ministru a deblocat însă negocierile cu cele trei formațiuni de dreapta, Noul Contract Social (NSC), Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD - partidul premierului Mark Rutte) și formațiunea de extremă dreapta Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB). Aceste partide, împreună cu PVV, ar avea o majoritate de 88 de mandate în legislativ. Tratativele pentru formarea unei coaliții de guvernare continuă și s-ar putea întinde pe mai multe luni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
