Camelia si Petre Furdui sunt doi tineri români care s-au cunoscut in Spania, s-au căsătorit, iar ulterior s-au stabilit în Germania, el lucrând în domeniul instalațiilor și al amenajărilor interioare. Au împreună șapte copii frumoși, veseli și sănătoși, fiind o familie echilibrată, educată, manierată, lipsită de abuzuri sau excese.
Dar ceea ce li s-a întâmplat pe 26 aprilie 2021 este o catastrofă. Părinții sunt încă în stare șoc. În jurul orei prânzului, au venit două persoane de la Serviciul de protecție a copilului (Jugendamt) din Germania și i-au ridicat pe cei patru copii care erau acasă la acea oră, inclusiv fetița de numai un an, spunând părinților că ceilalți trei copii vor fi luați direct de la școală. „Totul s-a desfășurat rapid, abuziv, FĂRĂ DREPT DE APĂRARE SAU PROTEST“, spuneau părinții, într-o scrisoare de ajutor.
Misiune oficială în Germania pentru a ajuta familia Furdui
Senatorul Titus Corlăţean şi deputatul Ben-Oni Ardelean au efectuat o misiune oficială în Germania pentru a ajuta familia Furdui să îşi recapete cei şapte copii luaţi de Protecţia Copilului.
„O misiune oficială a Parlamentului României s-a deplasat, în perioada 6-9 iulie a.c., în Germania (Hanovra/Walsrode/landul Saxonia Inferioară şi Berlin) pentru efectuarea unor demersuri politice şi diplomatice pe lângă autoritățile germane, în vederea reunificării familiei Furdui (părinţii şi cei 7 copii minori), deţinători exclusivi ai cetăţeniei române. Delegaţia parlamentară a fost compusă din senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, şi deputatul Ben-Oni Ardelean, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor. În prima parte a vizitei au fost prezenţi pentru susţinerea misiunii în cadrul contactelor avute la nivel de land o serie de reprezentanţi ai asociaţiilor şi comunităţilor româneşti din Germania, Franţa şi Italia, precum şi înalţi reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice neoprotestante din care face parte familia Furdui, atât din România, cât şi din Germania şi Europa de Vest.
Programul a inclus contacte oficiale cu autorităţi ale guvernului și Parlamentului landului mentionat, responsabili politici și administrației ai districtului în care locuiește familia, responsabili cu competente în materie de protecția minorilor, la nivel local şi la nivelul landului în care îşi are familia reşedinţa, precum şi întâlniri cu părinţii, comunitatea românească din regiune şi comunitatea religioasă. Totodată, a inclus la Berlin întâlniri cu înalţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din Germania şi ai Bundestag-ului”, potrivit unui comunicat.
„Serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate”
„Cei doi oficiali români, având mandatul Parlamentului României,au întreprins o serie de demersuri necesare şi fundamentate în baza evaluărilor şi informaţiilor obţinute pe diverse canale pentru a susţine reunificarea familiei, prin readucerea copiilor la părinţi. Au fost prezentate argumente de natură factuală, juridice şi politice în acest sens, având în vedere normele și bunele practici în dreptul internațional şi faptul că familia este deţinătoare exclusiv a cetăţeniei române.
În acest context, misiunea parlamentară a prezentat argumente obiective care să sprijine ideea că măsura de preluare temporară a copiilor de către Jugendamt (autoritatea germană pentru protecţia copilului) este în mod clar disproporţionată. Totodată, cei doi parlamentari au semnalat în mod direct autorităţilor o serie de elemente preocupante în legătură cu gestionarea cazului menţionat de către Jugendamt, care ridică serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate.
Misiunea parlamentară salută caracterul constructiv şi fundamentat pe deschidere şi bună credinţă, în baza elementelor de drept naţional şi internaţional, precum şi pe baza relaţiilor bilaterale solide între România şi Germania, al modului cu care au avut loc contactele cu autorităţile federale de la Berlin şi de land, la Hanovra. Totodată, semnalează cu regret o serie de elemente importante inadecvate constatate în gestionarea cazului la nivel local. În acest sens, cei doi parlamentari urmează să prezinte un Raport Conducerii Parlamentului României, cât şi autorităţilor guvernamentale pentru continuarea şi finalizarea cu succes a obiectivului de reunificare a familiei Furdui, părinţii şi cei 7 copii.
De asemenea, misiunea adresează mulţumiri pentru colaborarea cu asociaţiile românilor din afara ţării şi a cultelor evanghelice menţionate, din România şi diasporă. Totodată, transmite aprecierea pentru modul corect instituţional al colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe din România şi respectiv din Germania", se mai arată în comunicat.
Fiul cel mare ar fi povestit la școală că părinții o bat pe sora lor mai mică
S-a întâmplat după ce fiul cel mare, David, ar fi povestit la școală, profesorilor, că părinții o bat pe sora lor mai mică. Camelia Furdui, mama celor șapte copii, neagă acuzațiile și spune că așa ceva nu s-a întâmplat.
Alianța Renașterea Națională (ARN) și-a exprimat, recent, prin intermediul unui comunicat de presă, solidaritatea: „Familia naturală este sacrosanta iar statul nu își poate aroga autoritatea de a lua acțiuni drastice și ilegale de acest gen la adresa familiei. (...) Părinți a șapte copii minori între un an și 15 ani, familia Furdui se remarcă în comunitatea română din Walsrode unde locuiește, pentru modul exemplar în care își ducea viața creștină și încercă să-și educe copiii într-un spirit creștin și valori creștine”, transmite ARN.
„Confiscarea copiilor, pe 26 aprilie, reprezintă o acțiune abuzivă și ilegală. Părinți a șapte copii minori între un an și 15 ani, familia Furdui se remarcă în comunitatea română din Walsrode unde locuiește, pentru modul exemplar în care își ducea viața creștină și încercă să-și educe copiii într-un spirit creștin și valori creștine”, se mai arată în comunicat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
