În cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles cu omologii săi din UE, Nancy Faeser a atras atenția asupra riscurilor asociate intensificării conflictului ruso-ucrainean, mai ales în contextul incertitudinilor legate de sprijinul internațional pentru Kiev. Ea a menționat posibilitatea ca Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump, să reducă sau chiar să sisteze ajutorul destinat Ucrainei, ceea ce ar putea amplifica dificultățile cu care se confruntă această țară.
„Dacă situația din Ucraina se deteriorează și asistăm la un nou exod de refugiați, va fi absolut necesară o distribuire obligatorie și echitabilă a acestora între toate statele membre ale Uniunii Europene”, a declarat Faeser, evidențiind faptul că actuala distribuție a refugiaților este disproporționată. Ea a amintit că Germania a primit deja peste un milion de cetățeni ucraineni, în timp ce alte state au fost mai puțin implicate în acest efort.
Presiune mare pe statele care au primit mulți refugiați ucraineni
În prezent, refugiații ucraineni beneficiază de o protecție specială în UE, fără a fi nevoiți să treacă prin procedurile obișnuite de solicitare a azilului, ceea ce a permis o integrare mai rapidă și mai eficientă a acestora în statele gazdă. Cu toate acestea, țările care au primit cei mai mulți refugiați resimt tot mai mult presiunea pe infrastructura socială, educațională și economică, ceea ce face ca necesitatea unei distribuiri mai echilibrate să fie tot mai stringentă.
În cadrul aceleiași reuniuni, ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a subliniat că și Austria a fost una dintre țările care au primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni, raportat la populația sa. „Austria și-a adus contribuția în acest efort colectiv”, a precizat Karner, sugerând că eforturile de sprijin trebuie să fie împărțite echitabil între toate statele Uniunii.
Pe de altă parte, ministrul suedez al migrației, Johan Forssell, și-a exprimat speranța că războiul din Ucraina își va găsi o rezolvare politică, însă a admis că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate, inclusiv pentru un nou aflux de refugiați. „Dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, toate statele membre trebuie să-și asume partea lor de responsabilitate”, a declarat Forssell.
Trei țări, luate la "țintă" de refugiații ucraineni
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, milioane de ucraineni au fost nevoiți să își părăsească locuințele, fugind din calea bombardamentelor și a ofensivei trupelor ruse. Mulți dintre ei s-au stabilit în țările europene vecine, iar alții au căutat refugiu în state din vestul continentului. Germania, Polonia și Cehia au fost printre principalele destinații, asumându-și responsabilitatea pentru integrarea unui număr mare de refugiați.
Nancy Faeser a precizat că, deși nu se așteaptă în mod iminent la un nou val de refugiați, scenariul trebuie luat în considerare și discutat la nivel european. Ea a evidențiat că un mecanism clar de distribuire ar trebui să fie implementat înainte de apariția unei noi crize, pentru a evita tensiunile între statele membre și pentru a asigura un sprijin eficient pentru cei care fug din calea războiului.
Reuniunea miniștrilor de interne din UE a evidențiat necesitatea unei coordonări mai eficiente în gestionarea fluxului de refugiați, precum și a unei împărțiri echitabile a responsabilităților între statele membre. Deși speranțele rămân pentru o rezolvare pașnică a conflictului din Ucraina, oficialii europeni recunosc că trebuie să fie pregătiți pentru orice posibilitate, inclusiv pentru un nou val de persoane care își vor căuta salvarea în Europa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
