În urmă cu trei ani, Biroul poliției penale de stat a trimis cazul unui muncitor român din domeniul construcțiilor către Centrul de consiliere pentru migrație și muncă bună din Berlin (Bema). Anja Smasal, consilier pentru exploatare prin muncă și muncă forțată, îl numește domnul K. atunci când îi prezintă cazul în cadrul unei conferințe de presă miercuri: „Domnul K. a lucrat șase zile pe săptămână, timp de trei ani, timp de zece ore pe zi, pe șantierele de construcții din Berlin. Apoi a fost dus într-o locuință supravegheată. Prin plăți neregulate în numerar, el câștiga echivalentul a 3,80 euro pe oră. I-a fost luată cartea de identitate. În unele cazuri, a fost supus chiar la violență din partea angajatorului său“.
Cazul „Domnului K“, românul exploatat de șeful său, 60 de ore pe săptămână, pe mai puțin de 4 euro
Acesta este un caz clar de muncă forțată, a spus el. "Cazul așteaptă și astăzi, după trei ani, o citație la tribunalul muncii", critică Smasal. Bema, care consiliază în unsprezece limbi diferite persoanele cu antecedente de migrație și refugiați în probleme de drept social, de ședere și de dreptul muncii, a încercat să organizeze cursuri de germană și muncă juridică pentru domnul K. - dar mai întâi o nouă carte de identitate. În ciuda contactelor cu ambasada României, acest lucru nu a avut succes. Domnul K. a trebuit să călătorească înapoi în România pentru cartea de identitate, apoi contactul cu acesta s-a întrerupt. "Și acum am primit un telefon de la instanță că procesul poate continua și că îl caută pe martor", își încheie Smasal raportul.
Miercurea aceasta, noul senator berlinez pentru muncă și afaceri sociale, Cansel Kiziltepe (SPD) și Katja Karger, președinta Federației Sindicale Germane (DGB) Berlin-Brandenburg, vor fi invitați la Bema pentru a asculta problemele existente din perspectiva celor 16 consilieri. "Situațiile de constrângere sau ignorarea sistemului nostru juridic sunt uneori exploatate cu nerușinare", spune Kiziltepe despre companiile exploatatoare. "Lucrătorii migranți sunt cei care au de pierdut", adaugă Karger. Ea este bucuroasă că Administrația Socială a Senatului sprijină Bema de ani de zile. Ceea ce este necesar, însă, este un sprijin permanent din partea Senatului de la Berlin.
Muncitorii români, explotați în mai multe domenii
Este ceea ce cere și managerul de proiect Bema, Stephanie Sperling. Finanțarea actuală de 1,2 milioane de euro pe an este valabilă până în 2025, dar proiectul trebuie să depună o nouă cerere la fiecare trei ani. Nu există o siguranță reală. Pe lângă consiliere, Bema oferă, de asemenea, formare preventivă în domeniul dreptului muncii în cooperare cu centrele de educație pentru adulți și desfășoară activități de relații publice. Pentru că: "Vrem ca ceva să se schimbe. Trebuie să ne ocupăm de structuri", subliniază Sperling. Katja Karga mai cere, printre altele, ca întreprinderile și punerea în aplicare a salariului minim să fie monitorizate mai atent și ca încălcările să fie sancționate.
Printre industriile în care sistemele de exploatare sunt deosebit de frecvente se numără serviciile de curățenie în hoteluri și serviciile de livrare, curierat și coletărie, spune Monika Fijarczyk, specialist în dreptul muncii la Bema. "Mulți curieri ne spun că salariul minim este subminat, de exemplu prin muncă la bucată sau prin diurne", relatează ea.
Muncitorii din România, cei mai supuși abuzurilor: "educația de acolo nu se adresează tuturor"
Lipsa plății continue a salariilor sau chiar concedierea în caz de boală, precum și munca nedeclarată apar, de asemenea, în mod repetat. Abuzurile sunt deosebit de ridicate în rândul subcontractanților, implicând adesea persoane cu statut de ședere incert sau din România, "deoarece educația de acolo nu se adresează tuturor", explică Anja Smasal. Acesta este motivul pentru care mulți români sfârșesc prin a munci sezonier.
De anul trecut, Bema are propria echipă care se ocupă de refugiații din Ucraina și este finanțată în prezent de Senat cu o sumă suplimentară de 165.000 de euro pe an. Jonas Eichhorn, care oferă consultanță în acest domeniu, relatează despre o agenție de muncă temporară care a oferit inițial locuințe pentru refugiați și apoi i-a concediat fără preaviz după câteva luni. "Când munca este combinată cu locuința, dependența este și mai mare", spune el. Unele dintre persoanele în cauză trăiau pe stradă de ceva vreme înainte de a veni la el, spune el. Apoi a aflat că mai multe sute de euro pe lună le fuseseră reținute din salariu. Când l-a confruntat pe angajator, spune el, acesta a reacționat imediat și le-a plătit înapoi - "dar, bineînțeles, am ajuns doar la o mică parte dintre cei afectați", spune Eichhorn.
Ucrainenii, noua forță de muncă
Un alt caz tipic este cel în care o mamă ucraineană cu copii este plasată la o familie gazdă din Berlin și apoi trebuie să aibă grijă de o rudă în vârstă a familiei - adesea în condiții de exploatare. Adesea, persoana în cauză nu dorește să ia măsuri penale împotriva familiei, deoarece este recunoscătoare pentru cazare și nu are alt loc unde să locuiască.
Anul trecut, Bema a oferit consultanță unui număr total de aproximativ 4.200 de persoane din 113 țări și a reușit să obțină pentru acestea pretenții salariale în valoare de peste 100.000 de euro brut. În 41 de cazuri, suspiciunea de muncă forțată criminală și de trafic de persoane a fost dovedită.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
