Dezastrul din Germania, dar și din Belgia, Olanda și Austria, este rezultatul “amânării și al ezitării guvernelor în materie de combatere a schimbărilor climatice”- susțin experții.
Guvernul de la Berlin a anunțat ajutoare rapide pentru relansarea afacerilor, refacerea infrastructurii și reconstruirea caselor distruse de ape.
Imagini din satelit arată ce dezastru au lăsat în urmă inundațiile din regiunea traversată de râul Ahr. În satul Schuld nicio clădire n-a scapăt intactă după puhoaiele care au măturat zona săptămână trecută. Aici a venit cancelerul Angela Merkel să vadă cu ochii ei situația.
„Situația este suprarealistă, fantomatică. E șocant ce am găsit aici. Îmi vine să zic că limba germană nu are cuvinte pentru a descrie amploarea devastării”, susține Angela Merkel.
La rândul sau, premierul landului Bavaria a vizitat orășelul Berchtesgaden, deopotrivă devastat. A găsit oameni copleșiți de necazurile abătute asupra lor peste noapte.
„O inundație nu dovedește schimbările climatice. Dar, dacă analizăm tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, chiar ultimele decenii, e clar că fenomenele sunt tot mai frecvente. Trebuie să facem cu toții un efort grandios pentru a stopa asta”, mai spune Merkel.
Este copleșitor sentimentul solidarității
Violența viiturilor e vizibilă oriunde privești.
„Dezastrul care a afectat acest oraș nu e rezultatul unui râu umflat care a dat pe afară, ci a fost viitura provocată de o enormă cantitate de precipitații căzută într-un timp foarte scurt. S-au format torenți pe străzi, apa ajungând chiar până la acest nivel”, a precizat Sam Kiley, corespondent CNN, potrivit Știrile PRO TV.
În districtul Ahrweiler, aflat la sud de Koln, au murit cel puțin 110 oameni, iar autoritățile se așteaptă să mai găsească trupuri după retragerea completă a apelor. Alte 46 de persoane au fost ucise de viituri în landul învecinat, Renania de nord-Westfalia.
Dincolo de durere și furie, este copleșitor sentimentul solidarității.
„Nu știu de la cine e generatorul, de unde sunt pompele, nu-i cunosc pe oamenii din jurul meu, dar toată lumea ajută pe toată lumea”.
„E vital să-i ajutăm, să simtă că ne gândim la ei”, spune Francoise Hanard, voluntar.
”Ce dezastru!”. ”Totul e pierdut”
Compasiunea îi animă și belgienii care își încarcă mașinile cu alimente, lopeți și pături și umblă să le împartă prin localitățile devastate de ape.
”Suc de portocale? Ceva pentru prânz? Banane?”.
”Îți trebuie și un pic de forță, când trebuie să urnești saltele ori frigidere. Dar ajută și pur și simplu să-i asculți, să-i lași 5 minute să-și descarce oful”.
În acest timp, în orașul Pepinster, pompierii și soldații răscolesc printre ruine.
”Câțiva localnici ne-au spus că au auzit zgomote, strigăte plăpânde de la cine cineva care ar fi captiv sub moloz. Trei oameni diferiți ne-au spus că ar fi auzit strigăte”.
În Verbiers, operațiunile de curățare vor dura propabil luni întregi.
”Pentru toată lumea e îngrozitor. Parcă ne-a lovit Apocalipsa”.
”Ce dezastru!”.
Cu pizzeria plină de nămol și fără curent electric, acest bărbat pare resemnat.
”Ce putem face? Nimic. Toată lumea e în aceeași situație”.
Angajații companiei de electricitate se recunosc surprinși de gravitatea situației.
”Totul a fost sub ape aici, n-am crezut nici noi că lucrurile stau atât de rău”.
”- Totul e pierdut.
- Nu aveți apă de băut?
- Am doar asta, mi-a dat-o un bărbat”.
Nici la supermarketul local nu e nimic de găsit. Proprietarul nu crede că va avea resurse să redeschidă.
”Era viața mea, toții banii mei. Totul e pierdut”.
Fară internet și cu semnal intermitent la telefon, oamenii se uită cu amărăciune cum viața lor s-a năruit peste noapte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
