"Nu ne-am confruntat cu o astfel de lipsă dramatică de profesori în Germania, în ultimele trei decenii. În total, lipsesc 40.000 de profesori", a declarat Heinz-Peter Meidinger, preşedintele Asociaţiei Profesorilor Germani (DL).
Problema este rezultatul unei combinaţii de factori: creşterea natalităţii, afluxul de refugiaţi, ieşirea la pensie a unei generaţii de profesori, lipsa de investiţii şi educaţie şi obstacolele pe care le întâmpină studenţii în a accede la programele de pregătire pedagogică din cadrul universităţilor. Cele mai grave probleme sunt la şcolile unde salariile profesorilor sunt cele mai mici: şcolile elementare, şcolile profesionale şi şcolile pentru copiii cu dizabilităţi.
Profesori după doi ani
Unele landuri germane încearcă să rezolve acest deficit prin faptul că permit persoanelor care nu au o diplomă de profesor să predea la clasă. De exemplu, landul Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land din Germania, recrutează absolvenţi de universitate cu experienţă în câmpul muncii care să dobândească pregătirea de profesor în cadrul şcolii. După doi ani de practică şi teorie ei pot ocupa posturile de profesor calificat.
Este o soluţie controversată într-o ţară unde funcţionarii, chelnerii şi chiar comercianţii au nevoie de mai mulţi ani pentru a-şi obţine diplomele în domeniul de activitate. Există chiar şi un cuvânt special pentru cei care urmează această traiectorie profesională neconvenţională, "quereinsteiger", adică persoanele fără pregătire formală în domeniul învăţământului.
În anul 2013, miniştrii Educaţiei din cele 16 landuri germane au acceptat că "quereinsteiger" poate fi permisă doar ca o ultimă soluţie pentru a acoperi, temporar, un deficit de profesori. "Însă această soluţie temporară tinde să devină una pe termen lung spre nemulţumirea educatorilor", susţine preşedintele sindicatului profesorilor (VBE), Udo Beckmann, care cere aceleaşi standarde pentru pregătirea noilor veniţi.
Modul tradiţional pentru a deveni profesor este unul solicitant în Germania. Absolvenţii de liceu trebuie să aibă note foarte bune la numeroase materii pentru a fi acceptaţi la programele pedagogice din universităţi, care pot dura chiar şi şapte-opt ani. Criticii acestor cariere tradiţionale, cum este Peter Struck, profesor la Universitatea din Hamburg, spun că obstacolele sunt prea mari şi sunt prea puţine locuri disponibile, ceea ce are drept rezultat prea puţini absolvenţi de module pedagogice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
