Beneficiarii de ajutor social din Germania care nu respectă obligațiile de participare la măsurile de integrare profesională ar putea fi obligați să presteze așa numită "muncă pe un euro". Conform noilor reglementări ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă (BA), care au intrat în vigoare pe 25 octombrie 2024, persoanele care lipsesc repetat de la întâlnirile de la centrele de ocupare riscă să fie repartizate la aceste locuri de muncă.
Andrea Nahles, președinta BA și reprezentant SPD, subliniază că măsura vizează îmbunătățirea „capacității de inserție profesională” și stimularea „dorinței de cooperare” în rândul beneficiarilor de ajutoare sociale, potrivit publicației Merkur.de. Obiectivul principal este de a crește motivația acestora pentru a se încadra în câmpul muncii, dar și de a dezvolta trăsături precum punctualitatea și fiabilitatea în rândul șomerilor.
Noile măsuri sunt parte a unui set de modificări anunțate de guvernul german, care a transmis că va recurge la locurile de muncă de un euro, cunoscute drept „joburi AGH”, ca o soluție pentru șomerii de lungă durată. În documentul privind inițiativa de creștere economică, executivul german subliniază că cei care refuză constant măsurile de integrare profesională ar trebui să fie obligați să participe la astfel de joburi, pentru a facilita o reintrare treptată pe piața muncii.
Munca de un euro, o soluție temporară, dar controversată
Un job de un euro nu reprezintă un loc de muncă convențional, ci mai degrabă o activitate subvenționată care le oferă beneficiarilor posibilitatea de a câștiga un venit suplimentar. Alocația oferită pentru aceste locuri de muncă variază între unul și doi euro pe oră, dar fără a afecta prestațiile de bază pe care aceștia le primesc.
Contribuțiile pentru pensie, asigurarea de sănătate, îngrijirea pe termen lung și asigurarea de accidente sunt acoperite de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă, asigurând astfel protecția muncitorilor în caz de accident. Cu toate acestea, măsura a stârnit controverse, fiind criticată pentru că le impune beneficiarilor de ajutoare sociale munci care nu le asigură o independență financiară reală.
Cei vizați de aceasta măsură sunt beneficiarii Bürgergeld, alocația pentru cetățeni care trăiesc sub pragul de subzistență oferită de statul german.
Sancțiuni mai dure pentru cei care refuză munca
Noua politică prevede sancțiuni și mai dure pentru cei care refuză locuri de muncă rezonabile sau diverse măsuri de formare profesională fără motive justificate. În aceste situații, centrele pentru ocuparea forței de muncă au posibilitatea de a reduce cu 30% sprijinul financiar pentru venitul de bază, pe o perioadă de trei luni. Aceleași penalități sunt aplicate și celor care sunt depistați că au lucrat fără a declara veniturile obținute.
Totodată, au fost întărite reglementările privind obligația de raportare. Beneficiarii ajutorului pentru cetățeni vor trebui să se prezinte lunar la centrele pentru ocuparea forței de muncă pentru un interviu personal, o măsură destinată creșterii șanselor de integrare rapidă pe piața muncii.
Deși autoritățile germane consideră că aceste întâlniri vor spori perspectivele de angajare, Helena Steinhaus, reprezentantă a asociației Sanktionsfrei, critică măsura, susținând că aceasta va genera costuri suplimentare semnificative pentru centrele de ocupare și ar putea afecta negativ activitatea acestora.
--------------------------------------------------
Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp, atunci când apare o nouă știre de interes EXCLUSIV pentru românii din Germania, puteți intra pe grupul de WhatsApp al cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următorul link:
-> https://chat.whatsapp.com/IsdGvKkdEY4JJhueZBrtNW
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
