Grupurile germane cu peste 1000 de angajaţi vor avea obligaţia de vigilenţă permanentă şi vor putea fi amendate cu 100.000 până la 800.000 de euro chiar şi pentru abateri ale furnizorilor. Sancţiunile pot merge până la 2% din cifra de afaceri pentru concernele cu venituri anuale de peste 400 de milioane de euro.
O autoritate sub tutela Ministerului Economiei de la Berlin va putea interzice accesul pe pieţele publice până la trei ani firmelor care încalcă legea.
Actul normativ ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023 pentru companiile cu peste 3.000 de angajaţi şi de la începutul lui 2024 pentru cele cu peste 1.000.
Textul a fost negociat în ultimele luni de ministrul muncii, social-democratul Hubertus Heil, cu ministrul economiei, conservatorul Peter Altmaier, care este sceptic faţă de proiectul respectiv, criticat de mediul de afaceri.
Ministrul de finanţe Olaf Schoz şi-a exprimat miercuri satisfacţia: "Pe viitor, e clar: Made in Germany trebuie să aibă întotdeauna în vedere respectarea drepturilor omului".
În cadrul obligaţiei de vigilenţă, firmele germane trebuie să monitorizeze atât unităţile de producţie proprii, cât şi ale furnizorilor, să analizeze posibilele lacune care li se aduc la cunoştinţă şi să ia măsuri de corecţie dacă problemele se dovedesc reale. Nu va exista însă o "obligaţie de succes", ci doar o "obligaţie de mijloace", iar companiile nu vor răspunde automat în materie civilă.
Organizaţiile neguvernamentale şi sindicatele se pot adresa instanţelor din Germania în numele victimelor abuzurilor.
Conform Organizaţiei Mondiale a Muncii, în lume sunt obligaţi să muncească 152 de milioane de copii, iar 25 de milioane de oameni lucrează în regim de muncă silnică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
