La apogeul crizei migranților din Europa, în 2015, Germania a fost lăudată pentru politica ușilor deschise, cu imagini difuzate în întreaga lume în care cetățenii îi întâmpinau cu flori și donații pe solicitanții de azil care fugeau de războaie și privațiuni în Orientul Mijlociu.
Opt ani mai târziu, însă, starea de spirit s-a înrăutățit, partidele din întregul spectru politic grăbindu-se să se întreacă în privința modalităților de a reduce migrația ilegală - de la reducerea beneficiilor până la limitarea numărului de persoane cărora li se acordă azil, relatează Reuters.
Germania a intensificat controalele la frontieră
Săptămâna trecută, guvernul de centru-stânga a intensificat controalele la frontieră în ceea ce este, în mod normal, zona de liberă circulație a Uniunii Europene. Ministrul de interne Nancy Faeser a îndemnat miercuri cele 16 landuri germane să ofere solicitanților de azil mai degrabă beneficii materiale decât bani, pentru a reduce atractivitatea țării.
Analiștii în domeniul migrației spun că această atitudine mai dură este în mare parte electorală înaintea alegerilor din Hesse și Bavaria de duminică și din trei landuri din estul Germaniei de anul viitor.
Dar astfel de măsuri unilaterale ale celei mai mari economii europene riscă să aibă un efect de cascadă și să împovăreze vecinii din est cu resurse mai puține, alimentând tensiunile în întreaga regiune.
"Numărul de refugiați care încearcă să ajungă în Germania este prea mare în acest moment", a declarat sâmbătă cancelarul Olaf Scholz, îndepărtându-se de predecesoarea Angela Merkel, a cărei declarație "Wir schaffen das" ("Putem face acest lucru") a devenit o mantră.
"Acest lucru nu mai poate continua", a declarat Scholz, citat sâmbătă de rețeaua RND.
Numărul persoanelor care solicită azil în state UE crește de la an la an
Numărul persoanelor care au solicitat azil în cele 27 de state membre ale UE a crescut cu 38% din 2019, ajungând anul trecut la aproape un milion, aproape de nivelurile record din 2015 și 2016, potrivit datelor Agenției pentru Azil a UE.
Un sfert din toate aceste cereri au fost făcute în Germania, ceea ce face ca aceasta să fie unul dintre statele cu cele mai mari rate de cereri pe cap de locuitor. În acest an, a înregistrat o creștere de aproximativ 80% a numărului de cereri.
Dar punctul de inflexiune în țara cu 84 de milioane de locuitori a fost atins în esență după ce a acordat automat azil unui milion de ucraineni care fugeau de invazia Rusiei din 2022, spun experții în migrație, chiar și în timp ce Germania se lupta ea însăși cu o criză energetică și economică.
Aproximativ 86% dintre germani sunt îngrijorați de migrație, în creștere de la 67% anul trecut, potrivit unui sondaj Civey, în timp ce autoritățile se străduiesc să le ofere locuințe și beneficii.
"O mulțime de crize se apropie din ce în ce mai mult, iar acest lucru duce automat și întotdeauna la creșterea scepticismului oamenilor în privința migrației", a declarat Hannes Schammann, expert în migrație la Universitatea din Hildesheim.
Dezbatere falsă înainte de alegeri?
Până de curând, partidele care au exploatat aceste îngrijorări au fost Alternativa pentru Germania, de extremă dreapta, acum pe locul al doilea în sondajele la nivel național, și conservatorii, aflați pe primul loc în sondaje.
Uniunea Creștin-Democrată de centru-dreapta, condusă anterior de Merkel, a trecut la o poziție mai critică și mai populistă față de solicitanții de azil sub conducerea noului lider Friedrich Merz, spun analiștii.
"Ei stau la doctor și își refac dinții, iar cetățenii germani de alături nu pot obține programări", a declarat Merz la un talk-show săptămâna trecută. Acest lucru a stârnit o largă revoltă și acuzații, inclusiv din partea unui ministru, potrivit cărora Merz ar fi stârnit ura împotriva migranților, acuzații pe care acesta le neagă.
Dar, în contextul alegerilor care se apropie, guvernul lui Scholz abordează și el direct această problemă și adoptă un ton mai dur.
"Există un considerent politic aici, având în vedere că se apropie alegerile, deoarece partidele de dreapta ar putea folosi aceste mișcări neregulamentare (de migranți) în avantajul lor, câștigând vizibilitate și voturi", a declarat Alberto-Horst Neidhardt, specialist în migrație la think-tank-ul European Policy Centre.
"Aceasta este o preocupare în toată Europa, într-adevăr, nu doar în Germania".
Dar analiștii în domeniul migrației spun că multe dintre propuneri nu sunt nici acționale, nici eficiente.
Controalele la frontieră anunțate de Faeser sunt un exemplu în acest sens, a declarat Hans Vorlaender, președintele consiliului de experți german pentru integrare și migrație.
"Acest lucru este menit să aibă un efect de descurajare, dar este foarte discutabil dacă va funcționa, deoarece probabil că oamenii vor încerca pur și simplu să treacă peste frontierele verzi", a spus el, referindu-se la zonele rurale deschise dincolo de controalele rutiere și feroviare.
Vorlaender a remarcat că, chiar dacă controalele mai stricte ar funcționa, Germania riscă să creeze o problemă mai mare pentru țările de tranzit prin adunarea migranților acolo.
De atunci, Polonia, Republica Cehă, Austria și Slovacia au luat măsuri pentru a-și întări propriile frontiere.
"Din păcate, atunci când nu rezolvăm această problemă la frontiera Schengen... aceasta duce la o reacție în lanț", a declarat premierul Ludovit Odor din Slovacia, unde migranții au continuat să sosească săptămâna aceasta peste frontiera verde dinspre Ungaria, ajutați de traficanți de persoane.
"Pentru fiecare țară va însemna costuri mai mari, pierderi de timp..., iar migranții nu vor dispărea de pe teritoriul UE."
Cât de dură este de fapt poziția Germaniei
Poziția mai dură a Germaniei față de migrație nu este atât o inversare a politicii, cât o evoluție, a declarat Susan Fratzke de la Migration Policy Institute.
Berlinul a încercat să oprească afluxul de migrație neregulamentară în diverse moduri începând din 2015, de exemplu prin promovarea acordului UE cu Turcia, prin care Ankara oprește persoanele aflate pe teritoriul său să se îndrepte spre blocul comunitar în schimbul unor avantaje precum ajutorul financiar, a spus ea.
În cele din urmă, măsura care ar putea avea cel mai mare impact ar putea fi reforma legislației UE în materie de azil pentru a securiza mai bine frontierele sale externe și a împărți mai echitabil găzduirea solicitanților de azil, asupra căreia statele membre au convenit miercuri.
În Germania însăși, Schammann a declarat că cel puțin jumătate din măsurile de combatere a acestor probleme sunt probabil "prostii de campanie electorală", adăugând: "Trebuie doar să așteptați și să vedeți când se vor termina alegerile pentru a vedea ce a mai rămas cu adevărat".
---------------------------------------------------------------------------
Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp atunci când apare o știre importantă, puteți intra pe unul din grupurile de dedicate cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:
-> https://chat.whatsapp.com/JJePx9Ood2XAgm8wytbimH
-> https://chat.whatsapp.com/J6n4XX2nQLL0yuoailBGk6
-> https://chat.whatsapp.com/Jb6xHKTjTdhIGOmUrCk0qy
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
