După ani de proteste, Germania s-a angajat să renunțe definitiv la energia nucleară după ce dezastrul de la Fukushima din Japonia din 2011 a aruncat radiații în aer și a îngrozit întreaga lume.
Turnurile fumegânde ale reactoarelor Isar II, Emsland și Neckarwestheim II ar urma să se închidă pentru totdeauna sâmbătă la miezul nopții.
Berlinul își propune să producă energie electrică complet regenerabilă până în 2035
Dar reducerea definitivă a fost amânată din vara anului trecut până în acest an, după ce invazia Moscovei în Ucraina a determinat Germania să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia. Prețurile au crescut vertiginos și au existat temeri de penurie de energie în întreaga lume - dar acum Germania este din nou încrezătoare în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze și extinderea surselor regenerabile de energie.
Sectorul nuclear comercial al Germaniei a început odată cu punerea în funcțiune a reactorului Kahl în 1961: promovat cu entuziasm de politicieni, dar întâmpinat cu scepticism de companii.
Șapte centrale comerciale s-au alăturat rețelei în primii ani, iar criza petrolieră din anii 1970 a contribuit la acceptarea de către public.
Cu toate acestea, expansiunea a fost încetinită pentru a nu afecta sectorul cărbunelui, a declarat Nicolas Wendler, purtător de cuvânt al grupului industrial german KernD, care se ocupă de tehnologia nucleară.
Dar, în anii 1990, mai mult de o treime din energia electrică din Germania nou-reunificată provenea de la 17 reactoare.
În deceniul următor, un guvern de coaliție care includea Verzii - care au apărut din mișcarea anti-nucleară din anii 1970 - a introdus o lege care ar fi dus la eliminarea treptată a tuturor reactoarelor până în jurul anului 2021.
Guvernele conduse de fostul cancelar Angela Merkel, conduse de conservatori, au mers și au revenit asupra acestui subiect - până la Fukushima.
Două treimi dintre germani sunt în favoarea prelungirii duratei de viață a reactoarelor
Arnold Vaatz, un fost deputat al Partidului Creștin-Democrat (SPD) al lui Merkel, a declarat că decizia a fost, de asemenea, menită să influențeze alegerile din landul Baden Wuerttemberg, unde această problemă face jocul Verzilor.
"Am numit-o cea mai mare prostie economică a partidului de când (a fost prima dată la guvernare - n.r.) 1949 și rămân la asta", a declarat Vaatz, unul dintre cei doar cinci parlamentari conservatori care s-au opus legii de ieșire, pentru Reuters.
Ultimele trei centrale au contribuit doar cu aproximativ 5% din producția de electricitate din Germania în primele trei luni ale anului, potrivit Ministerului Economiei.
Iar energia nucleară a reprezentat anul trecut doar 6% din producția de energie a Germaniei, față de 44% din surse regenerabile, potrivit datelor biroului federal de statistică.
Cu toate acestea, două treimi dintre germani sunt în favoarea prelungirii duratei de viață a reactoarelor sau a reconectării centralelor vechi la rețea, doar 28% susținând eliminarea treptată, potrivit unui sondaj realizat de institutul Forsa la începutul acestei săptămâni.
"Cred că acest lucru este cu siguranță alimentat în mare măsură de teama că situația aprovizionării pur și simplu nu este sigură", a declarat pentru Reuters analistul Forsa, Peter Matuschek.
Germania va continua să exporte electricitate
Guvernul susține că aprovizionarea este garantată după eliminarea treptată a energiei nucleare și că Germania va continua să exporte electricitate, citând nivelurile ridicate de stocare a gazelor, noile terminale de gaze lichide de pe coasta de nord și extinderea energiilor regenerabile.
Cu toate acestea, susținătorii energiei nucleare spun că Germania va trebui să se întoarcă în cele din urmă la energia nucleară dacă dorește să elimine treptat combustibilii fosili și să își atingă obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele până în 2045, deoarece energia eoliană și solară nu vor acoperi în totalitate cererea.
"Prin renunțarea treptată la energia nucleară, Germania se angajează la cărbune și gaz, deoarece nu există întotdeauna suficient vânt sau soare", a declarat Rainer Klute, șeful asociației non-profit pro-nucleare Nuklearia.
Ce se va întâmpla cu butoaiele de deșeuri nucleare puternic radioactive
Odată cu sfârșitul erei energiei atomice, Germania trebuie să găsească un depozit permanent pentru aproximativ 1.900 de butoaie de deșeuri nucleare puternic radioactive până în 2031.
"Mai sunt încă cel puțin 60 de ani în fața noastră, de care vom avea nevoie pentru dezmembrarea și depozitarea sigură pe termen lung a resturilor", a declarat Wolfram Koenig, șeful Biroului federal pentru siguranța gestionării deșeurilor nucleare.
Guvernul recunoaște, de asemenea, că există în continuare probleme de siguranță, având în vedere că vecinii Franța și Elveția depind încă în mare măsură de energia nucleară.
"Radioactivitatea nu se oprește la granițe", a declarat Inge Paulini, șefa Biroului german de protecție împotriva radiațiilor, menționând că șapte centrale din țările vecine se află la mai puțin de 100 km de Germania, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
