Germania. Muncitorii sezonieri români acuză că sunt tratați „ca sclavii”: „Am fost insultați! Am stat fără bani, în frig”

Loredana Iriciuc |
Data publicării:
Foto ILUSTRATIV
Foto ILUSTRATIV

„M-am simțit ca un sclav”, spune un muncitor român de la o fermă din Renania de Nord-Westfalia, Germania. Angajatorul său, de la o pepinieră de copaci, ar fi refuzat să-i dea înapoi pașaportul săptămâni întregi în cursul muncii sale de la mijlocul lunii ianuarie - începutul lunii februarie. Fără un act de identitate, el nu se putea întoarce în România sau nu se putea muta la altă companie.

„Am fost tratați fără respect, insultați, trași de haine și scuturați atunci când se presupune că nu ne-am făcut bine treaba”, a spus tânărul român de 20 de ani într-un apel video cu publicația taz.de. Bărbatul nu vrea să-și dezvăluie numele, frica este prea mare că nu va mai primi vreodată un loc de muncă. În România, spune el, ar fi câștigat și mai puțin. În prezent, este la o fermă de legume din Renania-Palatinat după ce a scăpat din iadul din Renania de Nord-Westfalia.

Pentru două săptămâni de muncă, muncitorul român a fost plătit cu 635 de euro, spune Catalina Guia, care îi consiliază pe muncitorii migranți pentru „Muncă și viață”, o instituție de formare suplimentară susținută de Federația Sindicală Germană. Guia, care vine chiar din România, traduce conversația cu publicația germană. Ea l-a ajutat pe bărbat și pe alți 9 români să părăsească ferma respectivă.

Dacă muncitorul român, după cum spune el, a lucrat 108 ore și a adăugat 130 de euro la suma plății pentru călătoria din România asumată de pepinieră și 71 de euro pentru indemnizația forfetară de cazare în conformitate cu legislația socială, salariul pe oră era chiar sub 8 euro. Aceasta este cu mult sub salariul minim legal de 9,50 euro. Ferma nu i-a dat explicații prea multe, spune bărbatul. Acest lucru este tipic: este dificil pentru muncitori să demonstreze că au fost exploatați.

 

Muncă grea, salariu mic

 

Românul a muncit din greu pentru salariul său: „Am învelit 250 de copaci în ambalaje în fiecare zi și apoi i-am încărcat într-un camion. Fiecare copac cântărea între 30 și 40 de kilograme când era uscat, chiar mai mult când era ud și de cele mai multe ori erau umede”.

El a plantat răsaduri pe câmp, la temperaturi în jurul punctului de îngheț. Românul a continuat spunând că a trebuit să semneze contractul de muncă în limba germană, deși nu l-a înțeles: „Nici nu am primit o copie”.

Un coleg al tânărului român a spus publicației citate că a fost plătit cu doar 750 de euro timp de două săptămâni. Cu 126 de ore și taxe suplimentare pentru călătorii și cazare, asta ar însemna doar un salariu pe oră de 7,55 euro - cu aproximativ o cincime mai mic decât salariul minim prescris.

Tânărul de 23 de ani confirmă, de asemenea, acuzațiile că pașapoartele au fost reținute, contractele de muncă au fost scrise doar în limba germană și nu au fost date în copii, muncitorii au fost insultați și agresați. El adaugă: „Șefii au fost foarte agresivi cu noi”.

Proprietarul fermei se pare că ar fi amenințat un alt român cu un cuțit și cu un pistol dacă face o treabă proastă. Camerele de locuit erau slab încălzite, iar muncitorii ar fi trebuit să obțină pe propria cheltuială măști chirurgicale de protecție.

 

Dați afară fără notificare în cazul unei reclamații

 

Consilierul Guia a spus că și alți români au confirmat acuzațiile. Când s-au plâns, li s-a dat o notificare fără preaviz. Ar fi trebuit să plece imediat din fermă: „Au stat ore întregi în fața porții, fără pașapoarte și fără bani, în frig”. Abia când au sosit polițiștii, ferma a eliberat pașapoartele și și-au obținut salariul doar după ce a intervenit centrul de consiliere.

Ferma a respins acuzațiile aduse de muncitorii români. Ea nu a furnizat însă nicio dovadă. Compania a comentat că nu poate intra în detalii, deoarece autoritățile se ocupau de caz. Procurorul responsabil din Krefeld a anunțat că verifică dacă există vreo suspiciune inițială.

300.000 de muncitori sezonieri, în principal din Europa de Est, ajung în anii normali. Fermierii au nevoie de ei pentru recolta de sparanghel, care începe în câteva săptămâni. Ulterior, muncitorii recoltatori aduc căpșuni de pe câmp, de exemplu. Pentru a reduce numărul de ajutoare de călătorie și, prin urmare, riscul corona, guvernul federal discută în prezent dacă fermierilor ar trebui să li se permită să angajeze lucrătorii până la 115 zile fără asigurări sociale regulate, ca în anul corona 2020. În anii fără pandemie, pragul a fost de 70 de zile.

 

[citeste si]

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel