Banca Națională a României (BNR) a stabilit un preț de 403,0756 lei pentru gramul de aur, marcând o creștere substanțială susținută de multiple factori geopolitici și economici care îndeamnă investitorii să își protejeze activele prin plasamente în metalul prețios.
La nivel global, prețul unciei de aur a ajuns la 2.740,10 dolari, un record înregistrat luni, datorită creșterii cererii de aur în fața incertitudinilor privind rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Escaladarea acestora într-un conflict regional ar putea genera noi valuri de instabilitate, ceea ce determină investitorii să caute plasamente sigure. În același timp, politicile băncilor centrale, care continuă procesul de reducere a dobânzilor, amplifică atractivitatea aurului.
Cauze multiple pentru creșterea prețului aurului
Evoluția prețului aurului în 2024 a fost impresionantă, cu o creștere de aproximativ 32% de la începutul anului. Cererea de aur nu a venit doar din partea investitorilor privați, ci și din partea băncilor centrale, care și-au majorat achizițiile în acest an. În plus, fondurile de investiții (ETF-uri) care au aurul ca activ principal au cunoscut o creștere a plasamentelor, contribuind la majorarea cererii pe piața globală.
Analiștii financiari estimează că prețul unciei de aur ar putea atinge 2.900 dolari în următoarele 12 luni, în contextul în care Rezerva Federală a SUA continuă să reducă ratele dobânzilor. Unii experți sugerează chiar că acest nivel ar putea fi depășit mai repede decât se anticipează, având în vedere ritmul accelerat de creștere al aurului.
„Nivelul de 2.700 dolari pentru uncia de aur era prognozat pentru prima parte a anului viitor. Faptul că acest prag a fost depășit încă din octombrie ne indică o accelerare a fenomenului de căutare a plasamentelor sigure, cum este aurul”, a declarat un analist financiar.
Implicațiile pentru România și piața internațională
Dan Negru, o figură publică cunoscută, a adus în discuție pe Facebook rezerva de aur a României, subliniind că țara deține una dintre cele mai mari rezerve din Europa, de peste 100 de tone.
Într-o postare evocând istoria aurului din România, acesta a menționat: „România deține una din cele mai mari rezerve de aur din Europa, peste 100 tone. Suntem în topul țărilor deținătoare de aur din lume. Asta după ce de mii de ani aurul dinăuntru a plecat afară! Spunea Neagu Djuvara că după cucerirea Daciei, moneda de aur a Imperiului Roman a crescut în grosime de 5 ori. Vreo 500 de tone de aur au extras doar romanii de aici dar Apusenii încă mai au…Pentru că nu există ţări bogate şi ţări sărace, ci există ţări bine conduse şi prost conduse.”
Argintul urmează trendul aurului
Nu doar aurul a beneficiat de pe urma incertitudinilor geopolitice și economice. Argintul, un alt metal prețios considerat un refugiu sigur în perioade de criză, a urmat un trend ascendent, atingând un preț de 34 de dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din 2012.
Creșterea prețului argintului este strâns legată de evoluția aurului, însă se bazează și pe cererea industrială, având în vedere utilizarea sa extinsă în producția de electronice și panouri solare.
Evoluții pe piața valutară și obligațiuni
Pe fondul acestor mișcări din piața metalelor prețioase, evoluția monedei euro a fost stabilă în România, cursul variind între 4,972 și 4,974 lei. În schimb, dolarul american a înregistrat o ușoară depreciere față de leu, cu o scădere de la 4,5865 la 4,5831 lei. Media francului elvețian a scăzut la 5,2949 lei, iar cea a lirei sterline la 5,8672 lei.
În același timp, Trezoreria României a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2029, împrumutând 990 milioane lei, deși valoarea programată era de 500 milioane lei. Dobânda anuală acceptată a fost de 6,54%, ceea ce reflectă o încredere a băncilor în stabilitatea pe termen lung a statului român, în ciuda volatilității internaționale.
Această creștere a prețului aurului reflectă tensiunile și incertitudinile globale, dar și nevoia statelor și investitorilor de a găsi refugii sigure în perioade de criză economică și politică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
