Comunitatea de romi din Pata-Rât este situată la doar câțiva kilometri de Cluj-Napoca, un oraș înfloritor al României, însă pare desprinsă dintr-un alt peisaj care nu are nicio legătură cu străzile frumos amenajate și arhitectura barocă din centrul orașului plin de viață.
În Pata-Rât, romii trăiesc în mizerie, iar aerul este poluat din cauza deșeurilor putrezite aruncate la groapa de gunoi.
Aproximativ 1.800 de persoane consideră Pata-Rât "acasă", aproape toți fiind de origine romă. Trăiesc în condiții deprimante într-o tabără improvizată lângă un depozit de deșeuri. Mulți au fost evacuați din locuințele din centrul orașului și au fost forțați să se mute în colibele aglomerate ale taberei, scrie The Guardian, citat de Știrile PRO TV.
Linda Zsiga a organizat o campanie pentru a închide tabăra
Linda Zsiga, o femeie romă care locuiește în comunitatea din Pata-Rât încă din 2010, a organizat o campanie pentru a închide tabăra și pentru a-i reloca pe romi înapoi în oraș. Până în prezent, demersul său nu s-a bucurat de succes, în ciuda promisiunilor guvernamentale și a presiunii exercitate de organismele europene.
"Nimeni nu merită să trăiască aici", a declarat ea. "Când am locuit aici, nu puteam să deschid ferestrele din cauza mirosului."
Linda Zsiga a vrut să candideze la alegerile europarlamentare în calitate de deputat în Parlamentul European, însă nu a reușit să strângă cele 200.000 de semnături necesare. La nivelul Uniunii Europene există doar un număr mic de candidați romi în sondaje, și chiar mai puțini sunt ajung să și fie aleși.
Există până la 10 milioane de romi în Europa
Se crede că există până la 10 milioane de romi în Europa, o comunitate la fel de mulți ca populația unor țări din UE de dimensiuni medii, iar lipsa de reprezentare a comunității este deosebit de alarmantă într-un moment în care forțele populiste intensifică o campanie pentru a-i defăima.
"Este dificil pentru politicieni să susțină isteria islamofobă de prea. Panica provocată de refugiați și migranți a scăzut și romii au devenit din nou țapul ispășitor ", a declarat Bernard Rorke, de la Centrul European pentru Drepturile Romilor.
În țările din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Slovacia, Ungaria și România, mulți romi trăiesc în condiții asemănătoare ghetoului din Pata-Rât.
„Pentru a face schimbări este esențial să avem oameni care să se ia aceste decizii”, a declarat Soraya Post, deputat în Parlamentul European din Inițiativa feministă a Suediei, care este de origine romă.
Nu toți romii vor să plece
Nu toți romii, însă, vor să plece. Unele familii din tabără supraviețuiesc din banii câștigați din sortarea gunoaielor și se tem că dacă s-ar muta, ar pierde chiar și această mică sursă de venit.
„Mulți cred că merită să fie săraci pentru că sunt romi; merită să trăiască pe groapa de gunoi", a mai declarat Linda Zsinga. "Dar dacă lăsăm romii să trăiască așa, ce șansă au copiii lor la o viață normală?"
„Consecințele secolelor de excluziune fac ca oamenii să se simtă că nu se pot opune mentalității societatea. Ei consideră că nu aparțin acestei societăți", a declarat și Soraya Post, deputat în Parlamentul European.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
