''Cel care economiseşte energie ajută Germania să devină mai puţin dependentă faţă de importurile ruseşti şi pune o piatră la construcţia edificiului pentru climă'', a spus ministrul german al economiei şi climei, ecologistul Robert Habeck, care a prezentat iniţiativa denumită ''80 de milioane, uniţi în schimbarea energetică''.
O campanie cu afişe publice, destinată atât industriei şi mediului de afaceri cât şi populaţiei, va fi lansată pentru a încuraja anumite obiceiuri, precum utilizarea transportului public în locul maşinii personale sau reducerea folosirii aparatelor de climatizare.
Ministerul german al Economiei doreşte să fie un model în acest sens, promiţând că vara va porni aparatele de aer condiţionat numai după ce temperatura depăşeşte 26 de grade Celsius, iar în timpul iernii va reduce încălzirea.
Campania, la care au fost raliate de asemenea marile organizaţii sindicale şi patronale germane, include şi crearea unui site dedicat şi a unei linii telefonice unde vor fi oferite sfaturi despre modalităţile de reducere a consumului de energie.
Iniţiativa guvernului german survine în timp ce preţul la energie a atins un nivel record în prima economie a UE, cu o creştere de 38,3% în luna mai, alimentată şi de războiul din Ucraina. ''Fie şi numai din acest motiv este urgent să economisim energia'', a încercat să convingă ministrul Habeck, avertizând că ''ne aşteaptă o toamnă şi o iarnă dificile''.
Germania este şi foarte dependentă de materiile prime energetice ruseşti. Înaintea războiului început în februarie ea importa din Rusia 55% din necesarul său de gaze naturale, procent diminuat între timp la 35%.
Împreună cu obiectivul austerităţii energetice ''ca sarcină a întregii ţări'', trebuie de asemenea ''garantat că iarna nu se instalează în gospodăriile cu venituri mici'', a mai declarat ministrul citat, referindu-se la măsurile de ajutorare a cetăţenilor cu venituri reduse pentru a putea suporta plata facturilor la energie.
Un alt obiectiv al guvernului în care Verzii sunt a doua forţă politică, după social-democraţi, este ''combaterea încălzirii climatice'' şi atingerea ''obiectivelor în materie de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră''.
Citește mai departe: Alertă în UE! Inflaţia a atins un nou maxim istoric în Germania
Rata inflaţiei în Germania a continuat să crească în luna mai, iar preţurile de consum au urcat cu 7,9% în ritm anual, conform datelor preliminare ale Oficiului federal de statistică (Destatis), informează DPA, citată de Agerpres.
Inflaţia este în creştere puternică în cea mai mare economie europeană. În aprilie, a atins 7,4%, cel mai ridicat nivel înregistrat de la reunificarea ţării, în 1990.
Cel mai semnificativ factor care a accelerat majorarea inflaţiei l-a reprezentat creşterea semnificativă a preţurilor energiei, în condiţiile în care războiul din Ucraina a intensificat tendinţa.
Inflaţia ridicată reduce puterea de cumpărare a consumatorilor. Guvernul german a adoptat două pachete de miliarde de euro pentru a uşura povara inflaţiei ridicate asupra gospodăriilor.
Previziuni sumbre pentru Germania
Analiştii se aşteaptă pe ansamblul acestui an la o rată medie a inflaţiei în Germania de peste 6%. Ar fi cel mai ridicat nivel din 1990.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un maxim istoric de 7,4% în luna aprilie şi chiar şi un indicator care exclude preţurile la alimente şi energie a depăşit cu mult ţinta de 2% avută în vedere de BCE.
Eurostat va publica, marţi, datele preliminare privind inflaţia în zona euro, în luna mai.
Perturbările lanţurilor de aprovizionare ar putea costa economiile europene până la 920 miliarde euro la nivelul PIB (raport)
Problemele legate de lanţurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 şi de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform unui raport Accenture.
Pierderea potenţială echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023, se precizează într-un comunicat.
Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul "From Disruption to Reinvention - The future of supply chains in Europe" explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfăşura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce priveşte costurile şi termenele de redresare.
Potrivit documentului citat, întreruperea lanţurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică şi presiunile inflaţioniste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creştere şi stocarea preventivă au îngreunat lanţurile de aprovizionare.
Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situaţia. Problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a doua jumătate a anului 2022, se anticipează că va persista până în 2023. Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 şi de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflaţia ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.
"Deşi consensul experţilor este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinaţia dintre pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina are potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creşterii. Deşi înainte de război se aştepta un fel de normalizare a lanţurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcţie de modul în care evoluează războiul", consideră Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
