După Germania, care se gândeşte deja la raţionalizări, inclusiv în consumul casnic de apă caldă şi căldură, Italia a pregătit şi ea un plan de urgenţă.
Planul prevede o serie de intervenţii, de la raţionalizarea gazelor la industriile consumatoare de energie, până la utilizarea mai mare a centralelor pe cărbune pentru producerea de energie electrică.
Planul include, totodată, şi introducerea unor politici de austeritate de consum. Se vorbeşte de o încălzire mai controlată, cu scăderi de până la două grade ale temperaturii în locuinţe şi birouri, economii la iluminatul public, cu orele reduse de aprindere a lămpilor stradale, potrivit Rador.
Guvernul italian a pregătit un plan de urgenţă
Pe de altă parte, Italia, care în prezent deţine în depozite 16 miliarde de metri cubi faţă de cei 70 pe care îi consumă, încearcă să acumuleze alte rezerve pentru a ajunge până la 90% înainte să înceapă toamna.
Data cheie este 21 iulie: dacă gazul nu curge din nou, se va declanșa un plan de urgență.
Pentru că în mai puțin de zece zile vom ști dacă blocarea totală a fluxului de gaze din Nord Stream 1 se datorează doar unor motive de întreținere sau dacă este un semn că Moscova închide robinetele pentru a împiedica țările europene să umple depozitele necesare pentru stabilitatea energetică în iarna viitoare. Sfârșitul lucrărilor este fixat pentru acea zi: turbina Siemens Energy care a părăsit Canada în urmă cu câteva zile (după aprobarea Statelor Unite sub o puternică presiune germană) și a fost livrată monopolistului rus Gazprom trebuie înlocuită. Abia atunci vom ști dacă Vladimir Putin a decis să elimine tranzitul pe infrastructura principală ca armă de presiune geopolitică sau dacă, în schimb, problemele cu piesele de schimb au fost reale, amplificate de sancțiuni.
Impactul asupra Italiei
Pentru a trece iarna, guvernul a acordat resurse de până la 2 miliarde de euro pentru această operațiune chiar la Snam și alte 4 miliarde de euro operatorului Gse, controlat direct de Trezorerie, pentru a face același lucru. Șase miliarde care afectează conturile publice. Rezultatul este că Italia are un grad de umplere a conductelor de gaz de 64%, iar până la sfârșitul lunii octombrie trebuie să ajungem la 90%. Suntem la 3-4 puncte în urma programului de anul trecut, dar în linie cu Germania și chiar sub Franța. Vara vine în ajutor, deoarece cererea de gaze pentru industrie scade în august.
Este clar că, dacă Nord Stream 1 ar continua să fie inutilizabil începând cu 21 iulie, s-ar impune planuri de raționalizare, care sunt deja în vigoare, deoarece volumele de la punctul de tranzit de la Passo Gries din Piemont (ieri aproape neschimbate), de unde provin livrările din Norvegia și Olanda, ar fi, de asemenea, reduse, iar acestea ar fi direcționate în mod inevitabil pentru a acoperi cererea din Europa continentală.
Faza de alertă, care nu este încă o realitate, ar oferi un stimulent pentru ca unele companii să reducă cererea pentru câteva zile printr-un mecanism de licitație. Aceștia sunt întrerupătorii voluntari: ei ar fi plătiți pentru a opri producția. Există discuții în curs de desfășurare cu privire la sectoarele care trebuie oprite mai întâi, pe baza codurilor Ateco.
Aurelio Regina, delegatul pentru energie al industriașilor, a declarat că „Confindustria a cerut Comitetului de siguranță a gazelor să elaboreze de urgență un nou plan de urgență, deoarece planul existent răspunde necesității de a gestiona o oprire a gazului care durează până la 15 zile. O eventuală oprire a gazului rusesc în luna august ar duce la o penurie de 50 de milioane de metri cubi pe zi dintr-o cerere potențială de 300“, citat de Corriere della Sera.
Din acest motiv, merită consemnată analiza ENEA privind consumul intern, care reprezintă aproximativ 30% din cerere. Ar fi posibil să se economisească aproape 2,7 miliarde de metri cubi prin câteva măsuri comportamentale, cum ar fi scăderea termostatelor cu un grad, de la 20 la 19 grade, și reducerea timpului de conectare cu o oră pe zi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
