Surse guvernamentale au dezvăluit că se analizează introducerea unui impozit de 16% pentru pensiile speciale care depășesc pragul de 30.000 de lei pe lună. Totodată, se discută despre creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, o măsură care ar putea contribui la reducerea presiunii asupra bugetului de pensii, relatează România TV.
Aceste propuneri vin într-un moment critic pentru România, care se confruntă cu un deficit bugetar de 1,58% din PIB în primele două luni ale anului 2025, echivalentul a 30 de miliarde de lei. Deși această valoare reprezintă o ușoară îmbunătățire față de aceeași perioadă a anului trecut, ținta de deficit de 7% stabilită cu Comisia Europeană rămâne dificil de atins2. În 2024, deficitul bugetar a fost de 8,65% din PIB, aproape de nivelurile înregistrate în timpul pandemiei.
Contextul economic și presiunile externe
România se află sub lupa agențiilor de rating internaționale, care avertizează că, fără măsuri fiscale semnificative, deficitul ar putea depăși 7,7% din PIB în 2025, iar datoria publică ar putea ajunge la 68,5% din PIB până în 2028. În acest context, măsurile propuse de Guvern sunt văzute ca o încercare de a răspunde acestor presiuni și de a evita o criză economică profundă.
Impozitarea pensiilor speciale este una dintre cele mai controversate măsuri discutate. În prezent, pensiile speciale reprezintă o povară semnificativă pentru buget, iar introducerea unui impozit de 16% pentru sumele care depășesc 30.000 de lei ar putea aduce economii importante. Totuși, această măsură este susceptibilă de a genera reacții puternice din partea beneficiarilor și a sindicatelor.
Pe de altă parte, creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați este văzută ca o soluție pe termen lung pentru a reduce presiunea asupra sistemului de pensii. Această măsură ar putea întâmpina rezistență din partea corpului magistraților, dar este considerată necesară pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului.
Depopularea și impactul social
În paralel cu provocările economice, România se confruntă și cu o criză demografică severă. Populația țării a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la aproximativ 19 milioane în 2023. Depopularea, combinată cu o rată scăzută a natalității și o emigrare masivă, pune presiune suplimentară pe sistemele de pensii și sănătate. În acest context, măsurile de reformă fiscală trebuie să fie însoțite de politici care să încurajeze creșterea populației active și să reducă exodul forței de muncă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
