Cu toate acestea, mobilizarea continuă în această regiune bogată din nord-estul Spaniei, manifestanţi din cinci localităţi plecând în marş spre Barcelona, unde urmează să ajungă vineri, zi de 'grevă generală' şi când este programată o amplă manifestaţie.
În acelaşi timp, noi acţiuni de protest sunt planificate în cursul serii de miercuri, în special la Barcelona.
După ce a denunţat în cursul nopţii 'violenţa generalizată' la Barcelona şi în alte oraşe din Catalonia, premierul socialist Pedro Sanchez i-a convocat pe liderii principalelor partide spaniole pentru consultări cu privire la răspunsul ce urmează a fi dat.
Sanchez, care a menţionat deja posibilitatea suspendării autonomiei regiunii, aşa cum a făcut guvernul de dreapta în 2017, 'nu exclude niciun scenariu'.
În finalul întâlnirii cu premierul socialist, liderul opoziţiei de dreapta Pablo Casado (Partidul Popular) a cerut aplicarea unor măsuri excepţionale care să garanteze securitatea.
Aceste tensiuni ar putea avea impact şi asupra 'Clasico'
Cu mai puţin de o lună înainte de alegerile legislative din 10 noiembrie, pentru a patra oară în patru ani, Catalonia se impune din nou ca o temă centrală în dezbaterile politice din ţară.
Aceste tensiuni ar putea avea impact şi asupra 'Clasico', întâlnirea între FC Barcelona şi Real Madrid vizionată de întreaga planetă. Liga de fotbal a cerut ca acest meci din 26 octombrie să se dispute pe Santiago Bernabeu (Madrid) şi nu la Barcelona, aşa cum era programat iniţial.
Baricade în flăcări, poliţişti ripostând, manifestanţi cu măşti sau cu cagule: imaginile violente produse în noaptea de marţi spre miercuri în cartierul central şi luxos din Barcelona se regăsesc pe prima pagină a cotidienelor principale din Spania.
Sute de militanţi s-au încăierat cu forţele de ordine după manifestaţia care a reunit circa 40.000 de persoane în marea metropolă catalană. Violenţe au avut loc la Girona, Tarragona şi Lleida.
Mii de persoane au început 'marşuri ale libertăţii'
Ciocniri violente au avut loc luni seara în timpul blocării aeroportului din Barcelona de către peste 10.000 de manifestanţi, chiar după condamnarea a nouă separatişti, între care fostul nr. 2 în guvernul regional, Oriol Junqueras, de către Curtea Supremă, la pedepse mergând de la nouă la 13 ani de închisoare.
Potrivit Ministerului de Interne, 51 de persoane au fost arestate în Catalonia după violenţele de marţi care au făcut 125 de răniţi, conform serviciilor de urgenţă.
În a treia zi de manifestaţii împotriva sentinţei Curţii Supreme, mii de persoane au început 'marşuri ale libertăţii' care vor converge vineri la Barcelona.
Guvernul catalan a îndemnat la calm
În semn de sprijin, preşedintele separatist catalan Quim Torra a participat la marşul care a început la Girona. Denunţând o sentinţă pe care a calificat-o drept o 'farsă', el a evitat să condamne violenţele.
Apărute din frustrarea unei părţi a mişcării separatiste, la doi ani după eşecul tentativei de secesiune, aceste încăierări de stradă au marcat un punct de cotitură pentru mişcarea separatistă care se declară non-violentă.
'Am pornit pe o cale fără întoarcere', indică într-un comunicat Comitetele de apărare a republicii (CDR), adepţii acţiunilor în forţă. 'Să nu cădem în capcana celor care vor să ne demobilizeze', mai adaugă organizaţia, cerând guvernului regional separatist 'să facă un pas înainte în ruperea de statul spaniol'.
Guvernul catalan a îndemnat la calm pentru a evita o reacţie a Madridului. 'Să nu le oferim ceea ce vor', a declarat nr.2 al executivului regional Pere Aragones, cerând militanţilor să stea departe de violenţe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
