Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, care se desfăşoară în perioada 28 noiembrie - 3 decembrie 2022 la Rabat, Maroc.
Stilurile şi tehnicile de realizare a altiţei variază în funcţie de regiune şi de vârsta purtătoarei, precum şi de abilităţile femeilor care creează bluzele. Motivele şi ornamentele sunt, de asemenea, variate: de la registre geometrice şi stilizate la forme organice şi de la culori sumbre la culori vii, scrie UNESCO pe site-ul său.
Bluzele tradiţionale cu altiţă sunt realizate în întregime manual, iar încercările recente de a mecaniza anumite etape şi de a simplifica ornamentele şi tehnicile constituie abateri de la tradiţie.
Meşteşugul este exclusiv feminin şi se transmite, în general, în cadrul familiilor, deşi unele organizaţii, muzee şi şcoli organizează tabere şi cursuri.
În prezent, interesul pentru crearea acestor bluze este în continuă creştere, această practică fiind considerată un mijloc de relaxare şi de afirmare a identităţii naţionale şi de menţinere a legăturilor vizibile cu trecutul, conchide UNESCO.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a remarcat că decizia UNESCO privind acest dosar comun al Republicii Moldova şi României provoacă o bucurie şi mai mare prin faptul că vine pe 1 decembrie, o zi specială pentru românii de pretutindeni.
''Felicit echipele de la Chişinău şi Bucureşti, care au promovat consecvent cămaşa cu altiţă la UNESCO. Le mulţumesc meşteriţelor care, prin muncă şi dăruire, au păstrat această artă, au făcut-o să renască şi să fie cunoscută lumii. Întru dăinuirea unui simbol străvechi, care spune povestea neamului nostru, înveşnicit pe cămăşile tradiţionale româneşti de bunicile şi mamele noastre, şi transmisă noilor generaţii'', a scris Maia Sandu pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
