Într-o declaraţie transmisă acestei agenţii de presă, secretarul de stat ungar pentru maghiarii de pretutindeni, Arpad Janos Potapi, a susţinut că autonomia este cea mai bună cale de asigurare a continuităţii existenţei minorităţilor etnice. Minoritatea secuilor ''doreşte o autonomie care să-i permită folosirea limbii materne şi a simbolurilor naţionale într-un mod care să nu dăuneze cetăţenilor majoritari, nimic mai mult decât drepturile acordate minorităţilor în multe ţări europene'', a spus oficialul ungar. Autonomia Ţinutului Secuiesc este o cauză a tuturor maghiarilor, a adăugat el.
La rândul său, preşedintele comitetului pentru afaceri externe din parlamentul de la Budapesta, Zsolt Nemeth, a estimat că o ''puternică reprezentare maghiară'' în viitorul Parlament European este crucială pentru dobândirea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
Vorbind în Piaţa Eroilor din Budapesta, la un eveniment ce a marcat Ziua Libertăţii Secuilor, Zsolt Nemeth a făcut referire la recenta decizie a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), prin care Comisia Europeană este obligată să înregistreze iniţiativa cetăţenească europeană "Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale", lansată de Consiliul Naţional Secuiesc pentru acordarea unei atenţii sporite la nivel european minorităţilor etnice, notează agenţia MTI.
Nemeth a descris această decizie drept o ''victorie istorică'' şi le-a cerut alegătorilor maghiari din afara Ungariei să se prezinte la vot la scrutinul european din luna mai. Mai mult, oficialul ungar a calificat drept ''inacceptabil'' faptul că, în opinia sa, ''discriminarea de care comunităţile etnice maghiare suferă de circa o sută de ani este menţinută şi finanţată prin fonduri ale Uniunii Europene'' şi a cerut o ''acţiune fermă'' faţă de ceea ce el consideră a fi această tendinţă.
În baza aşa-numitelor iniţiative cetăţeneşti, cetăţenii statelor membre pot cere Uniunii Europene să legifereze anumite chestiuni dacă ei reuşesc să strângă cel puţin un milion de semnături într-un sfert din statele membre. Dar ei trebuie să primească mai întâi ''undă verde'' din partea Comisiei Europene, care poate respinge iniţiativele considerate ca fiind în afara jurisdicţiei sale.
În 2013, Comisia Europeană a respins din acest motiv să înregistreze petiţia la care a făcut referire Zsolt Nemeth şi care cerea alinierea politicii de coeziune a Uniunii Europene - ce direcţionează fondurile europene către regiunile mai sărace ale blocului comunitar - cu nevoile minorităţilor sale etnice.
Marşul organizat, duminică seara, la Târgu Mureş, de Ziua Libertăţii Secuieşti, pentru depunerea unei petiţii pro-autonomie la Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş, la care au luat parte circa 2.000 de persoane, s-a încheiat fără incidente. Între revendicările cuprinse în petiţie se regăseşte autonomia Ţinutului Secuiesc şi eliberarea din închisoare a lui Beke István şi a lui Szőcs Zoltán, membri ai grupării "Mişcarea de Tineret 64 de Comitate" (HVIM) din Transilvania, condamnaţi pentru acte de terorism de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la câte 5 ani de închisoare.
În discursul său, principalul organizator al manifestării, Izsák Balázs, a făcut referire şi la recentul succes de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), împotriva refuzului Comisiei Europene de a înregistra iniţiativa cetăţenească europeană "Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale", care urmăreşte ameliorarea situaţiei regiunilor cu minoritate naţională.
Acesta a arătat că deşi pe plan extern există voci care susţin că autonomia nu poate avea succes, iar Constituţia României ar face imposibilă adoptarea statutului de autonomie, "avem suficientă credinţă, cunoaştere şi dorinţă de a desface barierele, de a elimina obstacolele şi de a deveni actori activi pentru ca viaţa publică internă şi internaţională să fie favorabilă autonomiei Ţinutului Secuiesc".
Pe parcursul manifestării au mai luat cuvântul Tőkés László preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), José Mari Etxebarria, reprezentantul Partidului Naţional Basc şi au fost transmise mesaje din partea unor oficiali de la Budapesta, Szili Katalin şi Potapi Arpad Janos, precum şi un mesaj din închisoare, atribuit lui Beke István, în timp ce Dabis Attila, cel care are interdicţie de a intra în România, a transmis un mesaj video.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
