Marele oraș se confruntă cu o încălzire semnificativă. Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Paris a fost de +42,6 grade Celsius, pe 25 iulie 2019, depășind recordul anterior de +40,4 grade Celsius stabilit în 1947. Între anii 1947 și 2019, nu au existat temperaturi de peste 40 de grade Celsius, dar între 2019 și 2022 s-au înregistrat tot mai des astfel de temperaturi.
Previziunile arată că în acest deceniu există șanse mari ca pragul de 40 de grade să fie depășit de două-trei ori, deoarece verile extrem de fierbinți devin din ce în ce mai frecvente.
Anii 2022 și 2020 au fost cei mai calzi ani înregistrati la Paris
În ultimul deceniu, temperatura medie anuală în Paris a fost de +12,4 grade Celsius, cea mai ridicată valoare înregistrată de când se fac măsurători meteo. Anii 2022 și 2020 au fost cei mai calzi înregistrati la Paris, cu o medie de +13,3 grade Celsius, respectiv +13,2 grade Celsius. Această creștere este semnificativă în comparație cu cei mai reci ani din ultimele decenii, cum ar fi 1978 și 1980, cu o medie de +9,9 grade Celsius.
Numărul de zile cu temperaturi mult peste normalul perioadei, cu o diferență de 12-15 grade Celsius, va fi de patru ori mai mare decât în prezent.
Valurile de căldură extreme au devenit din ce în ce mai frecvente în Franța, iar numărul lor s-a înmulțit în ultimele decenii. Unul dintre cele mai devastatoare a fost canicula din 2003, care a dus la aproximativ 5.000 de decese în regiunea Paris. Se prognozează că după 2030, valurile de căldură severe ar putea dura chiar și o lună.
Parisul se confruntă și cu fenomenul "insulei de căldură urbane"
În timpul verii, diferențele de temperatură pot ajunge la 10 grade Celsius între zona centrală și periferie. Noptile "tropicale", în care temperatura nu scade sub 20 de grade Celsius, devin din ce în ce mai frecvente și afectează calitatea aerului și confortul cetățenilor.
Odată cu înmagazinarea căldurii în străzi și clădiri, Parisul se confruntă cu dificultăți în răcirea noaptea. Toate aceste schimbări climatice necesită adaptări și măsuri pentru a asigura confortul și siguranța locuitorilor în viitorul în care Parisul va avea o climă similară cu cea din sudul Spaniei.
Primăria Parisului a inițiat un amplu plan de înverzire și adaptare la schimbările climatice
Unul dintre obiectivele principale ale planului este plantarea a 170.000 de arbori până în 2026, dintre care deja au fost plantați peste 63.000. În plus, se vor instala 100 de fântâni urbane pentru a oferi acces la apă potabilă trecătorilor, iar în diverse zone se vor amenaja locuri cu "stropitori" speciale pentru a permite oamenilor să se răcorească.
Cetățenii vor fi încurajați să-și înverzească fațadele clădirilor cu plante agățătoare, iar primăria ia în considerare organizarea de cursuri de grădinărit urban pentru a-i sprijini pe locuitori în acest demers. De asemenea, există discuții pentru furnizarea de kit-uri de semințe pentru înverzirea fațadelor.
Un accent important este pus pe creșterea suprafețelor verzi, în vederea pregătirii Parisului pentru veri tot mai calde. Ideea centrală este să se planteze arbori oriunde este posibil: pe alei, în curțile oamenilor, în curțile școlilor și liceelor. În prezent, Parisul are câteva zone verzi, dar predomină betonul, cimentul și suprafețele acoperite de metal, iar densitatea populației este mare, ceea ce face ca verile să fie greu de suportat, mai ales în contextul perioadelor tot mai lungi de căldură severă.
Ce alte măsuri mai include planul de combatere a încălzirii globale
Planul include și instalarea de structuri de umbrare în diverse zone ale orașului, unele cu vegetație, altele cu panouri solare. Într-o primă etapă, vor fi instalate aproximativ 20 de astfel de structuri, testându-se mai multe variante. Fiecare structură de umbrare va oferi aproximativ 30 de metri pătrați de umbră, iar temperatura sub acestea ar trebui să fie cu aproximativ 10 grade Celsius mai scăzută decât în împrejurimi. De asemenea, planul prevede instalarea de structuri de umbrare deasupra unor străzi.
O altă măsură anunțată este vopsirea în alb sau alte culori deschise a acoperișurilor școlilor și creșelor, pentru a reflecta lumina solară. Până în 2025, aproximativ 40 de clădiri vor fi incluse în acest program. Studiile au demonstrat că temperatura resimțită în interiorul clădirilor scade cu 3-6 grade Celsius atunci când acoperișurile sunt vopsite în alb. Pe cât posibil, se va încuraja și amenajarea de vegetație pe acoperișuri.
Printre alte propuneri se numără renunțarea la organizarea unor festivaluri în lunile iulie și august, când temperaturile pot deveni periculoase. De asemenea, se ia în considerare crearea de noi spații de plajă pe malurile râului Sena.
Poate să ajungă Parisul la 50 de grade?
Climatologii au avertizat că încălzirea globală se va accelera, iar Parisul va fi afectat de temperaturi extreme, cum ar fi 45 de grade Celsius la umbră și, posibil, chiar 50 de grade Celsius peste câteva decenii.
Astfel de temperaturi sunt întâlnite în prezent în capitale precum Kuwait City sau Bagdad. Este clar că noul regim climatic va aduce la Paris zile și nopți asemănătoare cu cele din orașul spaniol Sevilla, unul dintre cele mai calde din Europa.
Unele soluții prevăzute în acest plan au un cost acceptabil, în timp ce altele necesită bugete uriașe. Planul de urbanism al Parisului în lupta împotriva încălzirii globale este un plan pe termen lung care pornește de la o realitate sumbră: majoritatea clădirilor din Paris nu sunt pregătite pentru un viitor în care verile vor fi la fel de călduroase ca în sudul Spaniei.
Au fost realizate renovări la câteva locuințe sociale, iar primăria susține financiar și persoanele fizice pentru a-și renova proprietățile, însă ritmul de 2.000 de locuințe renovate anual este considerat scăzut. Obiectivul este ca până în 2030 să fie modernizate 40.000 de locuințe.
300 de hectare de spații verzi noi în Paris până în 2040
Planul prevede, de asemenea, amenajarea a 300 de hectare de spații verzi noi în Paris până în 2040, un obiectiv dificil de atins având în vedere că între 2014 și 2020 s-au adăugat doar 30 de hectare de spații verzi noi, iar alte 70 de hectare sunt încă în proces de amenajare. De asemenea, se va deschide un nou parc de 25 de hectare.
Așa cum era de așteptat, planul a fost contestat, existând interese politice și unele propuneri de interzicere a anumitor construcții nu sunt pe placul tuturor. În plus, Parisul va găzdui Jocurile Olimpice de Vară în 2024, iar cheltuielile sunt foarte mari. Orice plan pe termen lung este privit cu scepticism până când se va trage linie după Jocurile Olimpice și se va evalua bilanțul financiar al evenimentului.
Planul nu a fost încă validat și mai are de parcurs câțiva pași, inclusiv obținerea unor avize dificil de obținut. În cel mai bun caz, validarea ar putea avea loc la sfârșitul anului 2024 sau începutul anului 2025.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
