Astfel, oficialii care nu prezintă declaraţii de avere sau nu declară averi mai mari de 4,2 milioane de hrivne (150.000 dolari) riscă o pedeapsă de doi ani de închisoare.
Această lege a fost o condiţie pentru ca guvernul să poată obţine credite suplimentare de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).
La scurt timp după votarea legii, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că nu o va promulga în actuala sa formă.
Şeful statului ucrainean a explicat că parlamentarii au diluat textul legii cu amendamente ce riscă să submineze eforturile Ucrainei de a combate corupţia în mod eficient.
''Nu asta aşteaptă ucrainenii şi nu asta le-am promis atunci când am înaintat parlamentului această lege'', a subliniat el.
NAZK-ul ucrainean, un DNA românesc
Deputaţii ucraineni au aprobat, la jumătatea lunii decembrie, restabilirea prerogativelor Agenţiei naţionale de prevenire a corupţiei (NAZK), într-o încercare de a garanta primirea de noi împrumuturi de la FMI pentru a lupta împotriva recesiunii economice masive cauzate de pandemia de COVID-19.
În octombrie anul trecut, Curtea Constituţională de la Kiev declarase neconstituţională o parte din legislaţia anticorupţie, considerând excesivă sancţionarea publicării de informaţii false în declaraţiile de avere ale oficialităţilor. De asemenea, Curtea a redus unele dintre atribuţiile esenţiale ale NAZK.
Decizia a afectat un nou acord de împrumut de 5 miliarde de dolari cu FMI, acord aflat deja în impas din cauza îngrijorărilor legate de ritmul reformelor în Ucraina. De asemenea, economia ucraineană a fost afectată şi de pandemia de coronavirus.
La rândul său, Uniunea Europeană a atenţionat că asistenţa pentru Ucraina este condiţionată de rezultatele obţinute de autorităţile de la Kiev în combaterea corupţiei, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
