În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al DRP.
Încrederea în instituțiile administrației publice este un predictor al dorinței de implicare cetățenească, alături de încrederea în ceilalți.
Primăria se bucură de cea mai mare încredere din partea românilor, dintre instituțiile politice
46.7% dintre românii din țară spun că au multă încredere în instituția primăriei (spre deosebire de 19% câți au încredere în președinte sau în guvern, 16% câți au încredere în Parlament și 12% câți au încredere în partidele politice în general).
Evaluarea gradului de încredere în primărie depinde de experiența personală cu instituția
Participanții la focus grupuri au fost întrebați câtă încredere au în primăria din localitatea în care stăteau în România, dacă sunt mulțumiți de activitatea acesteia și ce anume îi mulțumește/nemulțumește cel mai tare. La fel, au fost rugați să își exprime părerea și vis-a-vis de pentru primăria din localitatea în care trăiesc în prezent.
Dintre instituțiile administrației publice locale, primăria este cea mai vizibilă instituție, cea care ar trebui să fie cea mai aproape de cetățeni. Comparația între opiniile referitoare la primăriile din cele două locații ajută la identificarea intenției de implicare cetățenească.
Respondenții filtrează încrederea pe care o au în instituția primăriei prin prisma experiențelor personale: dacă s-au adresat primăriei sau nu, indiferent dacă este vorba despre primăria din localitatea în care au acum reședința sau primăria din localitatea de origine din România. Unii dintre cei care au interacționat cu instituția din România au avut experiențe plăcute, care le-au întărit încrederea, alții au avut experiențe mai puțin plăcute, care din contra, le-au slăbit încrederea în primărie.
Pentru mulți dintre respondenți, încrederea în primăria din localitatea din care provin depinde de activitatea acesteia: oamenii au văzut schimbări pozitive în comunitate și au fost tratați cu respect atunci când s-au adresat instituției.
Corupția și performanța slabă a angajaților – surse ale neîncrederii în primăriile din România
Neîncrederea în primăria din localitatea de origine este resimțită de către unii din cauza performanței slabe pe care o au angajații primăriei atunci când trebuie să rezolve o solicitare și din cauza corupției.
Alții consideră că angajații din instituție nu sunt foarte interesați să rezolve problemele cetățenilor, ci mai degrabă pe cele de ordin personal, iar acest aspect este sursa neîncrederii în primărie în general.
Unii explică lipsa de încredere în primărie prin faptul că nu se văd schimbări semnificative în bine de-a lungul timpului.
Alții simt că există o cenzură legată de exprimarea punctului de vedere pe anumite subiecte, care se răsfrânge apoi asupra atitudinii pe care o are primăria atunci când te adresezi cu o anumită problemă, lucru care se întâmplă mai ales în comunitățile mici.
Alți participanți la discuție identifică primăria ca instituție cu primarul ca persoană; dacă nu au încredere în persoana primarului, nu au încredere nici în primărie.
În general, românii din diaspora au încredere în primăriile din localitățile în care se află acum, în primul rând pentru că acestea dau dovadă de profesionalism și dau impresia că știu ce fac
Toți respondenți manifestă încredere în primăria din localitatea în care au domiciliul în prezent. Evaluarea încrederii se face tot prin prisma interacțiunii pe care au avut-o cu instituția sau pe care ar putea-o avea, la un moment dat (caz în care se gândesc dacă le-ar fi sau nu rezolvate solicitările).
Interlocutorii au încredere în primăria din localitatea de reședință pentru că știu că, dacă ar merge cu o solicitare fondată, aceasta s-ar rezolva și pentru că știu că instituția lucrează pentru cetățeni, implicându-se inclusiv în probleme specifice emigranților. Au încredere în primărie și prin prisma profesionalismului de care dau dovadă angajații, dar și pentru că se vede o evoluție a comunității și se resimte o calitate crescută a vieții.
Unii participanți la dialog spun că nu ar cere ceva autorităților locale ca și cetățeni, totul este în regulă așa cum se prezintă la ora actuală.
Alții spun că nu prea interacționează cu autoritățile locale de unde locuiesc acum; nu vor să deranjeze și să intre în atenția lor în mod neplăcut.
Modul în care românii se raportează la primărie ca instituție a administrației publice locale relevă faptul că, acolo unde se manifestă încredere mare, există premise bune pentru dezvoltarea implicării cetățenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
