Cel puțin 25 de persoane din provincia chineză centrală Henan au murit marți, inclusiv câteva persoane prinse în metroul orașului, în timp ce apele au străpuns capitala regională Zhengzhou după câteva zile de ploi torențiale.
În urma inundațiilor de săptămâna trecută, care au ucis cel puțin 160 de persoane în Germania și alte 31 de persoane în Belgia, a fost întărit mesajul privind faptul că decidenții politici vor trebui să adopte schimbări semnificative pentru ca populația să se pregătească pentru evenimente similare din viitor.
„Guvernele ar trebui să realizeze mai întâi că infrastructura pe care au construit-o în trecut sau chiar cele recente sunt vulnerabile la aceste evenimente meteorologice extreme”, a declarat Eduardo Araral, profesor asociat și codirector al Institutului de Politici în domeniul Apelor din cadrul Școlii de Politici Publice Lee Kuan Yew din Singapore.
„Trebuie să învățăm să trăim cu aceste fenomene meteo”
În Europa, schimbările climatice vor crește probabil numărul de furtuni puternice, cu mișcare lentă, care pot persista mai mult într-o zonă și pot produce ploi torențiale de genul celor văzute în Germania și Belgia, potrivit unui studiu publicat pe 30 iunie în revista Geophysical Research Letters, citat de Digi24.
Pe măsură ce atmosfera se încălzește odată cu schimbările climatice, aceasta va conține tot mai multă umiditate, ceea ce înseamnă că norii de ploaie, atunci când se vor sparge, vor elibera cantități însemnate de precipitații. Folosindu-se de simulările climatice pe computer, cercetătorii au descoperit că până la sfârșitul secolului, astfel de furtuni ar putea fi de 14 ori mai frecvente.
Deși inundațiile care au devastat zone întinse din vestul și sudul Germaniei s-au produs la mii de kilometri de fenomenele meteo extreme similare din provincia chineză Henan, ambele cazuri au evidențiat vulnerabilitatea zonelor puternic populate față de inundațiile catastrofale și alte dezastre naturale.
„Avem nevoie de măsuri tehnice, consolidarea digurilor și barierelor împotriva inundațiilor. Trebuie, de asemenea, să remodelăm orașele", a declarat Fred Hattermann, cercetător la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic. Acesta a mai spus că ar trebui să se pună din ce în ce mai mult accentul pe așa-numitele măsuri de "adaptare ecologică" în raport cu polderele (teren inundabil în regim natural, recuperat prin lucrări de îndiguire și desecare), pentru a putea fi combătute ulterioarele inundații.
Fred Hattermann mai precizează că „atunci când sunt ploi foarte puternice, toate variantele de combatere a inundațiilor s-ar putea să nu ajute, așa că trebuie să învățăm să trăim cu aceste fenomene meteo”.
Consolidarea digurilor și a locuințelor, drumurilor și infrastructurii urbane care să asigure protecția climei va costa miliarde de euro. Însă filmările dramatice de la metroul din orașul chinezesc Zhengzhou, în care oamenii erau prinși într-un vagon care era inundat aproape în totalitate și noroiul și resturile lăsate în urmă de inundațiile din orașele germane au arătat clar cât de mare este costul de a nu face nimic.
„Este înspăimântător ceea ce se întâmplă. Peisajul este fantomatic. Nu există oameni nicăieri, doar gunoi. Este de neconceput că acest lucru se întâmplă în Germania”, a declarat John Butschkowski, un reprezentant al Crucii Roșii, care a fost implicat în operațiunile de salvare din vestul Germaniei săptămâna aceasta.
În trei zile a plouat cât într-un an întreg
Koh Tieh-Yong, un om de știință de la Universitatea de Științe Sociale din Singapore, care e specializat în climă și fenomene meteo extreme, a declarat că va fi necesară o evaluare generală a râurilor și a sistemelor de apă în zonele vulnerabile la schimbările climatice, inclusiv în orașe și terenuri agricole.
„Inundațiile apar de obicei din cauza a doi factori combinați: primul, care e determinat de precipitații mai abundente decât cele normale și cel de al doilea, care e determinat de capacitatea insuficientă a râurilor de a evacua apa de ploaie suplimentară colectată", a spus cercetătorul Koh Tieh-Yong.
Atât în China, cât și în nord-vestul Europei, dezastrele au urmat unei perioade de ploi neobișnuit de puternice. În cazul Chinei, volumul de precipitații cumulate în trei zile a fost echivalent cu volumul de precipitații dintr-un an întreg, fapt ce a făcut ca apărarea împotriva inundațiilor să fie puternic afectată.
După mai multe inundații grave care s-au întâmplat în ultimele decenii, au fost consolidate malurile de-a lungul râurilor germane majore, cum ar fi Rinul sau Elba, numai că precipitațiile extreme de săptămâna trecută au transformat afluenții minori, precum Ahr sau Swifst, în torente înfricoșătoare care au produs pagube imense.
În China, zonele urbane construite cu evacuare inadecvată a apei și barajele mari, care au modificat evacuarea naturală a bazinului râului galben din nordul Chinei, ar fi putut contribui, de asemenea, la dezastrul din ultimele zile, potrivit oamenilor de știință.
Dar măsuri precum îmbunătățirea rezistenței clădirilor și ridicarea malurilor râurilor și îmbunătățirea drenajului este puțin probabil să fie suficiente singure pentru a evita efectele inundațiilor severe. În ultimă instanță, sistemele de avertizare, care au fost puternic criticate în Germania pentru că au lăsat oamenilor suficient timp pentru a reacționa, vor trebui îmbunătățite.
Însă este puțin probabil ca măsuri precum îmbunătățirea rezistenței clădirilor, consolidarea malurilor râurilor și îmbunătățirea drenajului (acțiunea de eliminare a surplusului de apă dintr-un teren umed sau mlăștinos) să fie suficiente pentru a evita efectele inundațiilor grave. În ultimă instanță, sistemele de avertizare, care au fost puternic criticate în Germania pentru că au lăsat oamenilor suficient timp pentru a reacționa, vor trebui îmbunătățite, consideră experții climatici.
„Dacă nu putem evacua apa, dacă nu putem salva clădirile, trebuie măcar să ne asigurăm cel puțin că toate persoanele vulnerabile sunt mutate din acele locuri cu potențial ridicat de a fi inundate", a declarat Christian Kuhlicke, șeful unui grup de lucru privind riscurile de mediu și evenimentele extreme în cadrul Centrului Helmholtz pentru Cercetarea Mediului, care e află își are sediul în orașul german Leipzig.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
