„Învățăm repede și muncim din greu”. Povestea fascinantă a doi soți români, foști polițiști, care din lucrători sezonieri au devenit patroni, în Franța: Fostul proprietar lucrează pentru ei

Loredana Iriciuc |
Data publicării:
„Învățăm repede și muncim din greu”. Povestea fascinantă a doi soți români, foști polițiști, care din lucrători sezonieri au devenit patroni, în Franța: Fostul proprietar lucrează pentru ei
„Învățăm repede și muncim din greu”. Povestea fascinantă a doi soți români, foști polițiști, care din lucrători sezonieri au devenit patroni, în Franța: Fostul proprietar lucrează pentru ei

Ionela şi Darius Jianu, doi soți români în vârstă de 39 și, respectiv, 35 de ani, s-au mutat recent la moșia viticolă unde au fost angajați timp de 10 ani. Pierrick și Dominique, foștii lor șefi, îi susțin în multe feluri, inclusiv prin vânzarea treptată a fermei viticole pe care au deținut-o în La Chapelle-Heulin, departamentul Loire-Atlantique din Franța.

Viața oferă uneori surprize amuzante. Dacă în urmă cu 15 ani, Ionela și Darius Jianu, polițiști români, li s-ar fi spus că vor fi într-o zi viticultori în Franța, li s-ar fi părut foarte amuzantă gluma. Și totuși, este o realitate: din octombrie 2022, Ionela și Darius Jianu sunt oficial șefii unei crame de 45 de hectare din La Chapelle-Heulin din podgoriile Nantes. În luna martie, în cadrul Târgului Podgoriei Nantes, Expo-Vall, unul dintre vinurile produse pe domeniul „Familia Jianu” a primit o medalie.

2. -imagine fara descriere- (invatam-repede-si-muncim-din-greu--povestea-fascinanta-a-doi-soti-romani--fosti-politisti--care-din-lucratori-sezonieri-au-devenit-patroni-fostul-proprietar-lucreaza-pentru-ei-2.jpg)

SURSA FOTO: captură pleinchamp.com

 

Ionela regretă și „statutul social” pe care l-a avut în țara ei

 

Familia Jianu sunt astăzi Ionela și Darius, de 39 și 35 de ani, și cei doi copii ai lor, Sasha și David, de 9 și 3 ani. Dar când au ajuns în Franța în 2010, erau doar un cuplu tânăr, proaspăt căsătorit. Niciunul dintre ei nu vorbea franceza și nu aveau de gând să se stabilească. Au venit la propunerea părinților Ionelei, care locuiesc și lucrează în Franța. Darius este mai ales cel care are nevoie de o schimbare de peisaj. Ionela îl urmărește, nu neapărat convinsă că Franța este „paradisul” pe care i-l descriu părinții ei. „Am spus că vom încerca”.

Trebuie spus că în România, situația lor profesională și socială era foarte confortabilă: ambii aveau studii superioare (Ionela avea două mastere în management și economie, iar Darius un master în drept) și erau polițiști. Profesia le asigura un salariu ridicat în comparație cu nivelul standard din țară. Dar activitatea lor presupune și riscuri, constrângeri, situații dificile, care ajung să cântărească grele, prea grele.

Astfel, în 2010, Ionela și Darius au luat calea Franței, în Nantes, unde părinții româncei știu că există cerere de tineri motivați. Într-adevăr, ambii se angajează rapid în lumea agricolă, alternând între viticultură și grădinărit în sere. Ionela nu este încă convinsă: cu siguranță, salariile sunt bune, mai ales cu orele suplimentare, iar stăpânirea limbii franceze a fost atinsă în câteva luni. Dar să găsești cazare, când ești muncitor sezonier român, este dificil. Ionela regretă și „statutul social” pe care l-a avut în țara ei și, uneori, și prejudecățile la adresa românilor din agricultură. „A trebuit să le prezint bonurile de salariu pentru a dovedi că aveam un venit real”, își amintește ea.

 

„Învățăm repede și muncim din greu”

 

„Dar Darius a vrut să rămână”, continuă Ionela. Cuplul a decis să continue aventura lor în Franța: au găsit cazare în Vallet, în inima regiunii viticole Nantes, și amândoi și-au continuat cariera în viticultură. Au fost angajați împreună la moșia condusă de cei doi viticultori, Dominique Coraleau și Pierrick Babonneau.

Înțelegerea cu șefii a fost bună și, de-a lungul anilor, amândoi își măresc abilitățile. „Învățăm repede și muncim din greu”. Mai mult, pe măsură ce forța de muncă devine din ce în ce mai puțin limitată în sector, Ionela și Darius se dovedesc neprețuiți în aducerea de muncitori sezonieri din România. În 2017, la cererea lor, moșia le-a făcut contracte permanente: asta le-a permis să-și poată cumpăra o casă la aproximativ 20 de kilometri de moșie. Ancorarea în Franța este mai puternică, mai ales că se naște primul copil. Ionela, care a crescut în mediul urban, începe să prindă „gustul rural”.

În 2019, șefii au oferit cuplului să preia operațiunea. Dominique plănuiește să se pensioneze în 2022.  Pierrick mai avea câțiva ani înainte de a face același pas, dar nu dorea să conducă afacerea singur și nici să se asocieze pe termen scurt. Niciunul dintre copiii lor nu vrea să preia conducerea. „La început, am crezut că este o glumă, nu ne-am fi gândit niciodată la asta!”, spune Ionela, în timp ce Darius, pasionat de lucrarea viței de vie, se vede deja ca un viticultor.

Isteria „dubei albe” a românilor care „fură copiii” din Franța, ilustrată într-un documentar: „Ne-am întrebat cum să arătăm ceva ce nu se vede: zvonuri”

 

„Am vrut să le ofer libertate totală, fără a-i dezamăgi”

 

3. -imagine fara descriere- (invatam-repede-si-muncim-din-greu--povestea-fascinanta-a-doi-soti-romani--fosti-politisti--care-din-lucratori-sezonieri-au-devenit-patroni-fostul-proprietar-lucreaza-pentru-ei-3.jpg)

SURSA FOTO: captură pleinchamp.com

Puțin speriată de proiect, dar încă motivată de faptul de a merge mai departe și de gustul pentru antreprenoriat, Ionela își urmărește încă o dată soțul în această aventură. Calea lor spre instalare nu este deloc simplă, dar, din fericire, ei și vânzătorii lor au beneficiat de sprijinul a doi consultanți de management și a camerei de agricultură din regiune.

Darius și Ionela obțin în doi ani un BPREA (n.r. - Brevetul Profesional pentru Responsabil de Exploatație Agricolă), făcând un VAE (n.r. - Validare a experienței dobândite): în calitate de cetățeni europeni, pot solicita astfel ajutor pentru instalare. Financiar, procesul de achiziționare a fost complex, dar a „trecut economic”: Jianu a achiziționat utilajul necesar. Cu toate acestea, ei au rămas chiriași ai clădirilor și terenurilor (majoritatea deținute de terți) și au un credit de vânzător cu Pierrick și Dominique pentru stocul de vin.

Acesta din urmă nu s-a oprit doar la acordarea acestui credit. El va rămâne pe domeniu câțiva ani, dar nu ca șef, ci ca angajat! „Am vrut să le ofer libertate totală, fără a-i dezamăgi”, a precizat el. „Dacă aș fi transmis copiilor mei, i-aș fi însoțit, așa că de ce să nu-i însoțesc pe Darius și pe Ionela? Avem o convenție, lucrurile sunt scrise”. Faptul că Pierrick rămâne pe moșie acționează în mod clar ca o garanție în favoarea instalării cuplului. „Suntem legați. Oferta noastră este un câștig pentru toate. Eșecul lor ar fi eșecul meu”.

 

Gelozie din partea celorlalți

 

Desigur, din exterior, această formă de transmitere „non-standard” a ridicat multe întrebări și poate chiar gelozie din partea celorlalți. „Uneori ni s-a spus că încă nu suntem acasă”, au mărturisit cei doi soți români. Pierrick încă mai are cheile. Vine când vrea. A fost decizia noastră să-i lăsăm cheile. Dar avem o relație de încredere, asta e baza.

Mai mult, această încredere reciprocă nu înseamnă că nu există niciodată o discuție. Există, pentru că cei trei protagoniști au „un caracter puternic”. Dar se cunosc deja de 10 ani, iar Pierrick Babonneau, în calitate de administrator al cooperativei Terrena, este obișnuit cu discuții constructive.

„Îmi dau aproximativ 5 ani să le transmit totul”, spune Pierrick. El a fost, de exemplu, cel care i-a încurajat ferm să încheie o asigurare împotriva înghețului, lucru obișnuit în sector. „Dar nu am înțeles că referința lor era media departamentală, nu cea a proprietății”, a regretat Pierrick, în timp ce pentru eticheta de mediu cu valoare ridicată, este invers! Eticheta nu a fost actualizată după instalarea lor, deși practicile agronomice au rămas aceleași.

Această suspendare a etichetei ar fi putut fi fatală instalării, întrucât 30 de hectare din moșie sunt contractuale cu Orchidée - casele de vin, filiala de vinuri Terrena, sub rezerva respectării acestor caiet de sarcini. Din fericire, iar aici, puțină bunăvoință din partea cooperativei va face posibilă așteptarea noii certificări.

„Mama este româncă, iar copilul este de culoare”. Adriana, despărțită de bebelușul ei de „un martor rasist”, în Franța: „Așa se întâmplă aici...”

 

„Am trecut de la două salarii... la nimic!”

 

Noii proprietari nu sunt la capătul bătăilor lor administrative și de reglementare, mai ales că fiind cetățeni români, totul este și mai complicat: „Ne-a luat luni de luptă să obținem carnetul gri al tractorului!”. Soții Jianu cunosc acum și grijile tuturor angajatorilor locali: găsirea forței de muncă și păstrarea ei.

„Avem nevoie de șofer!”, asigură Ionela. Dar chiar dacă au contacte privilegiate cu România, noul lor statut de „șefi” nu facilitează recrutarea. Din nou, unele neînțelegeri și gelozii. Dar măcar Ionela știe care este principalul obstacol în calea angajării sezoniere românești: locuința! Și este hotărâtă să lupte, alături de alți colegi viticultori, pentru a găsi soluții.

Întrucât are statut de manager, Ionela recunoaște că doarme mult mai puțin bine decât înainte. „Am trecut de la două salarii... la nimic!”. Dar, în același timp, recunoaște că îi place să învețe în fiecare zi. „În această meserie, trebuie să știi să faci totul. Este interesant! Și cred că cu munca la vie, Darius și-a găsit vocația”.

4. -imagine fara descriere- (invatam-repede-si-muncim-din-greu--povestea-fascinanta-a-doi-soti-romani--fosti-politisti--care-din-lucratori-sezonieri-au-devenit-patroni-fostul-proprietar-lucreaza-pentru-ei-4.jpg)

SURSA FOTO: captură pleinchamp.com

 

Arma secretă a cuplului de români

 

Planurile cuplului sunt să dezvolte vânzări directe, pe cele 15 hectare care nu sunt sub contract cu cooperativa Terrena. În Franța, dar și pentru export, în special în România și Serbia (cuplul vorbește aceste două limbi), pentru a-i ajuta să descopere vinurile din regiunile Loarei. „Acolo, vinul este industrial. Pentru ei, Franța este prestigioasă, dar ei cunosc doar Bordeaux”.

Arma secretă a Ionelei pentru a cuceri consumatorii români și sârbi este Pinot Gris, numit și Malvasia: un vin alb demisec care se potrivește bine gusturilor locale. Moșia are deja câteva, dar producția sa va crește în următorii ani. Mulțumesc, din nou, lui Pierrick, care tocmai a plantat, pentru ei, pe un teren care îi aparține, un hectar de Pinot Gris. La rândul său, Dominique le-a plantat Muscadet. „Astfel, vor avea vii tinere care vor produce bine... Vrem ca ei să reușească”.

 

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp atunci când apare o știre importantă, puteți intra pe unul din grupurile de dedicate cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:

-> https://chat.whatsapp.com/JJePx9Ood2XAgm8wytbimH 

-> https://chat.whatsapp.com/J6n4XX2nQLL0yuoailBGk6 

-> https://chat.whatsapp.com/Jb6xHKTjTdhIGOmUrCk0qy 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel