"Astăzi, Drapelul Naţional flutură alături de steagurile aliaţilor şi partenerilor noştri, împreună cu care împărtăşim valori şi idealuri comune în misiuni internaţionale desfăşurate sub egida NATO, UE sau ONU. Ziua Drapelului Naţional este un bun prilej de a reafirma valorile fundamentale ale naţiunii noastre şi de a acţiona împreună pentru consolidarea coeziunii şi împlinirea marilor aspiraţii naţionale", a afirmat şeful statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
El a arătat că Drapelul Naţional "reprezintă un element unificator pentru români, oriunde s-ar afla".
"Tricolorul este prezent în momentele de cumpănă sau de bucurie, la evenimente naţionale şi internaţionale, în instituţii, la parade sau cu prilejul competiţiilor sportive", a punctat preşedintele.
Klaus Iohannis a amintit de istoria acestei sărbători şi a adus un omagiu militarilor români care au murit în teatrele de operaţii.
"Onorăm Drapelul Naţional ca simbol al înaltelor valori naţionale pe care le reprezintă şi, totodată, ne amintim cu recunoştinţă de toţi înaintaşii care au slujit şi s-au sacrificat pentru apărarea acestora - de la paşoptişti până la actualii veterani ai forţelor armate, care au participat recent în teatrele internaţionale de operaţii", a precizat el.
Preşedintele a menţionat că Ziua Drapelului Naţional celebrează unul dintre cele mai importante însemne ale naţiunii române.
"Tricolorul a marcat, începând cu anul 1848, marile evenimente istorice care au dus la crearea statului naţional român, independent, unitar şi democratic. Culorile drapelului au însufleţit generaţie după generaţie, în lupta pentru împlinirea marilor idealuri naţionale - asigurarea independenţei, triumful libertăţii, instaurarea democraţiei şi a statului de drept şi integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană", a subliniat Klaus Iohannis.
De Ziua Drapelului Naţional, Palatul Cotroceni va fi iluminat, miercuri seara, în culorile tricolorului.
26 iunie - Ziua Drapelului Naţional
În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.
Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul "Deşteaptă-te române" şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu", potrivit https://www.presidency.ro/.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.
Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.
Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.
Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
