"În sfera migraţiei, preşedintele Klaus Iohannis a accentuat importanţa identificării, împreună cu statele din regiune, a unor soluţii rapide pentru abordarea responsabilă a acestei provocări comune. Preşedintele României a salutat prezentarea, de către Comisia Europeană, a unui Plan de Acţiune concret pentru a combate migraţia ilegală pe ruta Balcanilor de Vest. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că, deşi România nu se află pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest şi nu este o sursă relevantă de fluxuri de migranţi în interiorul Uniunii Europene, ţara noastră este pregătită să sprijine în continuare eforturile UE în acest sens", informează Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a reiterat necesitatea unor eforturi susţinute ale partenerilor din Balcanii de Vest în vederea limitării migraţiei ilegale şi a încurajat alinierea la politica UE în materie de vize.
Preşedintele a mai subliniat în cadrul discuţiilor că agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei are consecinţe grave la nivel global, mai ales în domeniul energetic şi economic, având un impact perturbator şi asupra Balcanilor de Vest. În acest context, el s-a pronunţat pentru unitatea şi solidaritatea lumii democratice, transmiţând un mesaj de responsabilitate comună în jurul valorilor fundamentale.
Vezi și: Austria refuză oficial primirea României în Schengen: Nehammer: "E nevoie de mai mult"
Conferințe Interguvernamentale cu Albania şi Republica Macedonia de Nord
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a reafirmat sprijinul ferm al României pentru perspectiva europeană a regiunii Balcanilor de Vest, pentru construirea pe mai departe a spaţiului de securitate, prosperitate şi valori comune, arătând că realizarea de reforme substanţiale în domenii fundamentale, precum şi o aliniere puternică şi durabilă la Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii Europene rămân elemente esenţiale în această direcţie.
"Preşedintele României a salutat noua dinamică a angajamentului european faţă de Balcanii de Vest, prin organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, precum şi lansarea efectivă a negocierilor de aderare cu cele două state. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, totodată, acordarea statutului de ţară candidată pentru Bosnia şi Herţegovina", arată sursa citată.
Iohannis s-a referit şi la deciziile din acest an de deschidere a proceselor de aderare cu partenerii estici, prin acordarea statutului de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova şi recunoaşterea perspectivei europene a Georgiei, ca paşi concreţi pentru extinderea spaţiului european de stabilitate, prosperitate şi valori comune.
În ceea ce priveşte cooperarea sectorială, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea ca regiunea Balcanilor de Vest să fie luată în considerare la elaborarea strategiilor viitoare ale Uniunii Europene în diverse domenii de interes comun. În vederea gestionării crizei energetice prin diversificare, conectivitate şi dezvoltarea de surse regenerabile, el a salutat noul pachet de sprijin energetic elaborat de Comisia Europeană pentru Balcanii de Vest.
Războiul dintre Rusia și Ucraina, pe agenda summit-ului
Summitul care a avut loc la Tirana este un semnal clar al angajamentului solid al Uniunii Europene faţă de Balcanii de Vest şi de viitorul european al acestei regiuni, indică Administraţia Prezidenţială. Reuniunea prezintă importanţă deosebită mai ales în contextul provocărilor comune generate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, fiind cu atât mai relevantă reafirmarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest şi reconfirmarea, fără echivoc, a perspectivei europene clare a regiunii, pentru care Uniunea Europeană rămâne cel mai apropiat partener, principalul donator, investitor şi partener comercial.
În actualul context geopolitic, discuţiile dintre liderii europeni şi cei din regiune au vizat abordarea impactului războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul energiei, pregătirea economiilor din regiune pentru viitor, prin implementarea Planului Economic şi de Investiţii, întărirea securităţii şi rezilienţei, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice şi combaterii ameninţărilor hibride, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului şi promovarea cooperării regionale.
La finalul reuniunii, liderii europeni şi cei din Balcanii de Vest au adoptat Declaraţia de la Tirana, document care include şi contribuţia României privind importanţa ancorării ferme şi ireversibile a regiunii Balcanilor de Vest pe calea europeană.
Austria refuză oficial primirea României în Schengen
În ciuda tuturor eforturilor depuse de România, poziția Austriei rămâne neschimbată: țara noastră nu va fi primită în Schengen. Cancelarul Austriei este prezent la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana, și a dat următoarea declarație cu scurt timp în urmă:
”Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea spațiului Schengen cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au trecut granița Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
