Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă obținerea statutului de țară candidată la UE pentru Republica Moldova este unul dintre marile succese diplomatice ale României.
„Cu siguranță că este un succes al nostru al tuturor, al UE, al Republicii Moldova, într-o parte rezonabilă și al României. Trebuie să fim conștienți, ne bucurăm foarte mult de acest succes, la care România a lucrat, ne-am implicat tot timpul pentru a promova înțelegerea și iată acum și acordarea statutului. Acest lucru ne bucură foarte mult, însă să fim conștienți: este primul pas dintr-o serie mai lungă de pași și îmi doresc tare mult ca într-un termen rezonabil să ajungem în faza în care se întâmplă ce am descris în prima mea campanie electorală pentru președinția României, ca România și Moldova să fie împreună în UE”, a spus șeful statului.
De asemenea, Klaus Iohannis a fost întrebat dacă rezolvarea conflictului transnistrean este una dintre condițiile pentru integrarea Republicii Moldova în UE.
„Astăzi nu intrăm în discutarea soluțiilor concrete pentru probleme pe care le conoaștem. Astăzi ne bucurăm că a fost acordat statutul de candidat Republicii Moldova. Sunt multe probleme complicate care trebuie discutate, analizate și lămurite, iar chestiunea transnistreană este una deosebit de complexă”, a spus Iohannis.
Președintele României, Klaus Iohannis, a spus că decizia privind acordarea statutului de țară candidată la UE pentru Ucraina și Republica Moldova reprezintă un mare pas înainte.
„Este un mare pas care s-a făcut astăzi (...) Cred că prin acest pas putem să spunem că s-a schimbat paradigma extinderii europene, politica extinderii a primit un nou impuls”, a spus Klaus Iohannis.
Republica Moldova și Ucraina devin oficial candidate la aderarea la UE
Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă.
Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.
Ziua de ''astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE'', a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. ''Avem un viitor împreună'', a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP.
Georgia nu a primit statutul de candidat
Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.
Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE.
Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare.
''Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem'', a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana.
Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE.
La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar.
Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre.
Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
