"Dar suntem siguri că munca neregulată este un pericol doar pentru angajator? Ce riscă îngrijitorul care lucrează ilegal? Mai ales după Legea locurilor de muncă, sistemul de sancționare prevăzut în cazul muncii nedeclarate nu se mai aplică doar celor care oferă muncă nedeclarată, ci și lucrătorilor care acceptă să lucreze în afara regulilor", mai arată aceeaşi sursă.
Auzim despre asta aproape în fiecare zi la știri și nimeni nu poate găsi soluția pentru eradicarea acestui flagel. Vorbim despre munca nedeclarată, numită și muncă neregulată, care apare atunci când lucrătorul este angajat de angajator fără a respecta regulile stabilite pentru angajarea personalului.
În cazul în care regulile sunt respectate, angajatorul trebuie să anunțe centrul de angajare cu privire la angajarea muncitorului. Comunicarea ajunge, automat, la Inps și Inail.
Citeşte şi: Italia. ŞOMAJ pentru badante, bone şi menajere. Condiţii pentru obţinerea indemnizaţiei NASpI
Mai mult, în fiecare lună, angajatorul trebuie să plătească impozitele reținute la veniturile angajaților către Agenția pentru venituri și contribuțiile de asigurări sociale și de asistență socială calculate pe baza salariului plătit lucrătorului către INPS și Inail.
Mai mult, în gestionarea relației de muncă, angajatorul trebuie să respecte legea și convențiile colective referitoare la programul de lucru, concedii, concediu, maternitate, boală, accident, concediere, îndatoriri, transfer etc. Pentru a scăpa de toate aceste reguli și cu aceste costuri, unii recurg la "munca neagră". Relația de muncă se stabilește cu o strângere de mână, fără niciun contract, iar angajatul este plătit în numerar.
Nu se plătesc contribuții de securitate socială, nu există dreptul la cconcediu pe caz de boală sau maternitate, concedierea se poate face oral și fără niciun motiv sau notificare.
De ce vrea îngrijitorul să lucreze ilegal?
Există foarte multe cazuri în care „șeful” este cel care cere ca relația de muncă să decurgă astfel pentru a economisi bani și a eluda regulile. Adesea, în adevăr, situația este inversă. În special în contextul muncii casnice (lucrători casnici și îngrijitori), lucrătorii nu acceptă munca în litera legii.
De ce îngrijitorul ar vrea să lucreze ilegal? Motivul: banii. Dacă îngrijitorul primește 8 euro, va trebui să plătească impozite și contribuții pentru această sumă și va pune cu 35% mai puțin în buzunar. Dacă, pe de altă parte, își primește plata în negru, poate reține întreaga sumă. Mai mult, adesea, îngrijitorul este străin și nu-i pasă prea mult să acumuleze contribuții pentru viitoarea pensie.
Există, de asemenea, un alt motiv care îl determină pe îngrijitor să prefere munca neregulată. În general, de fapt, se crede că, dacă Inspectoratul Muncii descoperă o relație de muncă nedeclarată, doar angajatorul se confruntă cu probleme. În realitate, nu este deloc cazul.
Ce riscă îngrijitorul care lucrează ilegal?
Odată cu intrarea în vigoare a Legii locurilor de muncă și cu reforma indemnizației de șomaj, implementată odată cu introducerea Naspi [1], sancțiunile pentru munca neregulată pentru care nu se așteaptă aplicarea numai angajatorului dar și lucrătorului care lucrează ilegal .
După cum se știe, cei care angajează muncitori ilegal riscă să primească sancțiuni până la maximum 36.000 de euro.
Munca nedeclarată, în urma reformei făcute prin Legea locurilor de muncă, este acum o infracțiune și pentru angajatul care riscă să primească o sancțiune care poate merge până la închisoare pentru o perioadă maximă de 2 ani . În special, riscul pe care îl are lucrătorul nedeclarat se concretizează atunci când declară că este șomer pentru a percepe un beneficiu economic public. De fapt, pedeapsa cu închisoarea de până la 2 ani închisoare este prevăzută pentru acel lucrător care se declară șomer în timp ce, în realitate, lucrează ilegal și primește un venit nedeclarat autorităților fiscale sau INPS.
Situația lucrătorului devine mai complicată dacă, pe lângă faptul că declară în mod fals că nu are un loc de muncă, primește de fapt Naspi, adică actuala indemnizație de șomaj. În acest caz, de fapt, lucrătorul este acuzat de infracțiunea de primire nejustificată de fonduri în detrimentul statului [2], care se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani.
Mai mult, în astfel de cazuri, lucrătorului i se aplică o penalitate administrativă proporțională cu sumele primite în mod necuvenit de stat.
În cele din urmă, lucrătorul care lucrează ilegal și devine șomer își pierde dreptul la această prestație socială și poate fi chemat de furnizor pentru a compensa dauna.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
