În atriumul tribunalului din Como, un bărbat și o femeie stau pe o bancă în fața sălii Curții de Asistentă, așteptând să se deschidă ușa. Ei sunt bunicii micuței Sharon Sapia Barni, ucisă când nu avea nici doi ani de către partenerul mamei sale. Ei, bunicii, nu s-au constituit parte civilă și, prin urmare, nu sunt admiși în sala de judecată unde procesul lui Gabriel Robert Marincat, acuzat de omor voluntar agravat de violență sexuală, continuă cu ușile închise.
Ieri dimineață, ucigașul micuței Sharon a fost protagonistul ultimei audieri (săptămâna viitoare, acuzarea și apărarea vor ajunge la concluzii și la verdict). Tânărul român a acceptat să răspundă la întrebările procurorului Antonia Pavan. În fața juraților populari, el a mărturisit totul. Și-a recunoscut toate responsabilitățile. El a spus că da, a bătut-o și a lovit-o în mod repetat pe Sharon, omorând-o. De asemenea, a recunoscut că a comis abuzuri sexuale asupra ei. Și a admis toate minciunile pe care le-a spus după aceea pentru a încerca să se salveze.
Gabriel a recunoscut: "Am omorât-o pe Sharon și nu știu de ce"
În unele momente, tânărul aproape că dădea impresia că vrea să se predea de bună voie la o condamnare pe viață: "Eram nervos", a spus el. "Nu știu de ce am ucis-o." Totul a început la ora prânzului. Se pare că Sharon făcuse o mică criză de nervi din cauza mâncării, iar Marincat a apucat-o cu asprime pentru prima dată. Acest lucru a făcut-o pe fetiță să plângă. De aici, situația a escaladat.
„Nu știu ce s-a întâmplat cu mine“, a spus el. „Îmi plăcea Sharon, îmi spunea tati și o iubeam. Am distrus viața tuturor“, a declarat el în instanță. În ultimele săptămâni, Marincat a trimis o scrisoare în care îi cerea iertare fostei sale partenere, mama copilului, Silvia Barni. Ca răspuns la avocatul reclamantului, acesta a declarat că a scris scrisoarea de bunăvoie, fără a fi îndemnat să facă acest lucru. „Eram fericit", a spus el, "Aveam o parteneră pe care o iubeam, o slujbă și o iubeam pe Sharon. Nu știu ce s-a întâmplat cu mine“, a repetat el.
"În copilărie era bătut în fiecare zi de tatăl său"
Avocatul apărării, Stefano Plenzick, a chemat-o și pe mama lui Marincat să depună mărturie. Ea a descris copilăria fiului ei ca fiind un adevărat coșmar, o călătorie de groază prin bătăi continue și aproape zilnice din partea unui tată deosebit de violent. Abia când Gabriel Robert a împlinit 12 ani, tatăl său a plecat la Londra, întrerupând astfel șirul de violențe. Zece ani mai târziu, fiul său a vrut să îl vadă din nou și, ca răspuns, a ajuns la spital după ce a fost lovit cu pumnii și picioarele de tatăl său.
Potrivit avocatului apărării lui Marincat, violența ar fi jucat un rol în crima lui Sharon, subminând capacitatea de înțelegere și de decizie a tânărului criminal. Cu toate acestea, Curtea de Apel a decis că nu era necesar un raport psihiatric, deoarece în timpul procesului nu a apărut nicio dovadă care să sugereze existența unei patologii atât de grave încât să fi ghidat mâna tănărului împotriva voinței sale.
Peste o săptămână, juriul se va întoarce în sala de judecată pentru acuzație și pledoaria apărării. Și pentru verdictul final. Inculpatul riscă închisoarea pe viață.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
