Dacă amendamentul constituţional va fi aprobat prin vot, Camera Deputaţilor de la Roma va avea începând din următoarea legislatură 400 de membri, faţă de 600 în prezent, în timp ce Senatul va avea 200, faţă de 315 la ora actuală, relatează joi agenţia EFE.
Referendumul fusese programat iniţial pentru luna martie, dar a fost amânat din cauza pandemiei. Odată cu acesta se vor desfăşura şi alegerile regionale în provinciile Liguria, Valle d'Aosta, Veneto, Marcas, Toscana, Campania şi Apulia.
Circa 51 de milioane de italieni cu drept de vot pot veni la urne în cele două zile ale referendumului, care va fi a şasea consultare constituţională din istoria Republicii Italiene, după cele desfăşurare în anii 2001, 2006 şi 2016. Nu va exista un cvorum de participare, aşadar referendumul va fi validat indiferent de rata prezenţei la urne.
Legea de revizuire a Constituţiei a fost deja aprobată anul trecut de parlamentul italian cu două treimi din voturi, astfel că nu ar mai fi fost nevoie de convocarea unui referendum, cu excepţia cazului în care acesta ar fi fost cerut de o parte a legislativului, o solicitare privind amânarea implementării reformei venind în decembrie 2019 din partea unui grup de 71 de parlamentari.
În favoarea acestei reforme a pledat în mod special formaţiunea de guvernământ Mişcarea Cinci Stele (M5S), menţionând necesitatea reducerii costurilor şi a eficientizării instituţiilor, în contextul în care în prezent ''Italia are un parlamentar la fiecare 63.000 de locuitori, proporţia cea mai ridicată în Europa''. Dacă ''Da'' va ieşi câştigător la referendum, în legislativ vor fi accelerate dezbaterile politice, care în prezent se prelungesc din cauza numărului mare de amendamente pentru proiectele de lege prezentate, şi vor fi realizate anual economii de circa 100 de milioane de euro, explică M5S.
În schimb, cei care se opun reducerii numărului de parlamentari susţin că economiile nu vor fi atât de mari cât declară M5S şi cred că va fi afectată reprezentativitatea legislativului.
Totuşi, pe lângă M5S, reforma este de asemenea susţinută de Partidul Democrat (PD - de centru-stânga) şi de partidul de stânga Liberi şi Egali, formaţiuni din coaliţia guvernamentală, dar şi de formaţiunea ultranaţionalistă Fraţii Italiei şi Liga de extremă dreapta a lui Matteo Salvini.
Al patrulea partid membru al coaliţiei de guvernare, Italia Viva, condus de fostul premier Matteo Renzi, a transmis alegătorilor săi să voteze conform propriei opţiuni, dar a calificat reforma propusă drept ''inutilă'' şi crede că soluţia ar consta în retragerea funcţiei de legislator în cazul Senatului, propunerea supusă votului popular la referendumul din 2016, însă care a fost atunci respinsă, ceea ce a condus la demisia lui Renzi de la conducerea guvernului.
Şi fostul premier Silvio Berlusconi, liderul partidului conservator Forza Italia, şi-a îndemnat electoratul să voteze cum îi dictează conştiinţa, opinia sa fiind că reforma propusă ''limitează reprezentativitatea şi reduce democraţia''. ''Această reformă este prost făcută, doar taie mandate în mod demagogic: vor fi părţi întregi ale ţării care nu vor avea reprezentativitate teritorială'', a declarat Antonio Tajani, fostul preşedinte al Parlamentului European şi în prezent membru în Forza Italia.
Dacă opţiunea ''Da'' iese câştigătoare, partidele vor trebui să discute dacă schimbă legea electorală sau dacă o vor menţine şi vor reduce în schimb numărul circumscripţiilor electorale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
