Peste trei milioane de tineri italieni cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani nu muncesc şi nici nu studiază, reprezentând categoria aşa-numiţilor ''nini'', iar Italia este astfel ţara europeană cu cei mai mulţi tineri din această categorie, relevă un raport prezentat marţi de ONG-ul ActionAid şi de sindicatul CGIL, cel mai mare sindicat italian, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
Pe ansamblul Italiei, unu din patru tineri (25,1%) intră în categoria ''nini'', cu o pondere mai semnificativă în rândul femeilor şi fetelor, ce reprezintă 56% dintre persoanele tinere care nu au nicio activitate.
Diferenţele în nivelul de inactivitate ies în evidenţă mai ales între nordul şi sudul Italiei - în sud, unde se află regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării, procentul de ''nini'' în rândul tinerilor este de 39%, faţă de 18% în nord-est.
Deşi raportul a fost elaborat pe baza datelor din anul 2020, când impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei a fost major, inclusiv în zonele Italiei cele mai dinamice economic, rata inactivităţii în rândul tinerilor depăşeşte cu 15% media europeană.
Mai mult, doi din trei tineri italieni care nu studiază şi nici nu muncesc nici măcar nu îşi caută un loc de muncă, observă autorii raportului. Iar dintre şomerii cu vârste sub 35 de ani care îşi caută loc de muncă, un procent de 36,3% nu au reuşit în ultimele 12 luni să se angajeze.
Vezi și:
Italia va intra în recesiune. Giorgia Meloni anunță un deficit crescut al țării, pentru că vrea să dea "bonusuri" italienilor
Noul premier italian Giorgia Meloni a revizuit ţinta de deficit public al ţării pentru 2023 la 4,5% din PIB pentru a finanţa măsurile de susţinere pentru gospodării şi întreprinderi, relatează vineri AFP citând surse guvernamentale.
Predecesorul său, Mario Draghi, a prognozat în septembrie un deficit de 3,4% din PIB, cu o legislaţie constantă. Diferenţa dintre cele nouă previziuni înseamnă circa 21 de miliarde de euro suplimentare, conform foii de parcurs economice adoptate vineri seară de consiliul de miniştri.
În paralel, guvernul Meloni a revizuit în creştere previziunea de creştere economică pentru acest an, la 3,7%, faţă de 3,3% prognozat de Draghi.
Anunţul surpriză de la 31 octombrie privind o creştere a PIB cu 0,5% în al treilea trimestru, când guvernul şi experţii Parlamentului anticipau o scădere uşoară, se află probabil în spatele acestei decizii şi ar urma să crească marja de manevră bugetară pentru Giorgia Meloni, comentează France Presse.
Ministrul economiei Giancarlo Giorgetti a menţinut previziunea de creştere de 0,6% pentru 2023 avansată de guvernul lui Mario Draghi, în care a fost ministru al dezvoltării economice.
Italia va intra în recesiune
Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră totuşi inevitabilă o recesiune anul viitor în Italia, cu un recul al PIB-ului de 0,2%.
Giorgetti, reprezentant al aripii moderate a Ligii (extrema dreaptă) lui Matteo Salvini, ar urma să adopte o abordare bugetară prudentă şi să aplice măsuri electorale în doze mici.
Pentru prima sa vizită la Bruxelles, Giorgia Meloni a optat şi ea joi pentru un ton conciliant în întâlnirile cu liderii UE.
Deplasarea a fost un prilej de a discuta despre dosarul sensibil al creşterii preţurilor la energie şi despre proiectul de buget pe 2023, pe care noul guvern trebuie să-l definitiveze într-un timp record pentru a-l trimite la Bruxelles înainte de sfârşitul lunii, mai notează AFP, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
