Românului i-au fost confiscate casa de 600 de mii de euro și o sumă de 830 de mii de euro în numerar după ce s-a efectuat un control al șantierului său din Beregazzo cu Figliaro, Italia. Bunurile confiscate fac parte dintr-un sechestru preventiv de peste 2,7 milioane de euro, efectuat de Guardia di Finanza din Olgiate Comasco împotriva lui Alexandru H.
Românul este un antreprenor de 37 de ani care locuiește în Sesto San Giovanni, reprezentant al unei companii de construcții. Suma uriașă de bani pentru care magistrații Tribunalului din Monza au emis ordinul ar fi echivalentul prejudiciului cauzat statului italian, în termeni de venituri fiscale pierdute, din cauza unui sistem de schimb de angajați între două societăți, una din Cologno și una din România.
Românul este acuzat că angajase muncitori care lucrau la negru
Ancheta pentru care se invocă infracțiunea de fraudă fiscală este agravată de faptul că a fost comisă împotriva unui organism public. Aceasta a fost descoperită în urma unui control care avea ca scop verificarea contractelor muncitorilor de pe un șantier de construcții din Beregazzo con Figliaro, în zona Como., care ar fi lucrat la negru.
Astfel, a reieșit că societatea ar fi angajat, în perioada 2015-2021, aproximativ 75 de muncitori, încadrați ca salariați, dar detașați temporar de o societate de drept românească, în conformitate cu o lege specifică din 2016 care reglementează tocmai detașarea transnațională a muncitorilor și care permite societăților cu sediul social în țări europene, să își detașeze temporar angajații în favoarea altor societăți, întotdeauna din cadrul UE.
Antreprenorul a intenționat să se sustragă de la plata contribuțiilor și asigurărilor sociale italiene, mai mari decât cele din România
Însă, în acest caz, muncitorii, care au fost declarați ca fiind detașați de către compania românească, locuiau în Italia, împreună cu familiile lor, de mai mulți ani. Mai mult, unii dintre ei, deși primeau salarii regulate, reușiseră să solicite și să obțină venitul de cetățenie: pentru că, declarând raportul de muncă exclusiv autorităților române, erau complet șomeri în Italia.
Relațiile cu compania românească au fost gestionate de Hojda însuși, într-un birou de acasă, în Sesto San Giovanni, Italia. Verificările efectuate de Gdf au condus la ipoteza că alegerea antreprenorială de a lucra cu personal angajat formal de o societate românească a avut ca scop sustragerea de la plata contribuțiilor și a asigurărilor sociale, întrucât acestea erau supuse unor cote mult mai mici decât cele italiene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
