Bătălia cea mare se dă la Roma. Aici, turul al doilea se anunţă foarte strâns. Capitala Italiei are multe probleme pe care viitorul primar trebuie să le gestioneze, de la transportul public până la colectarea a gunoaielor, transmite France Presse. Sondajele îl dau drept favorit pe candidatul de centru-stânga, fostul ministru al economiei şi finanţelor, Roberto Gualtieri (Partidul Democrat, PD), în faţa candidatului dreptei şi al extremei drepte, Enrico Michetti, avocat şi animator radio. Ambii candidaţi au 55 de ani.
În primul tur, Michetti a obţinut 30% din voturi, faţă de 27% pentru Gualtieri, însă acesta din urmă ar urma să recupereze o bună parte din voturile candidatului independent Carlo Calenda, centrist, şi ale primăriţei în exerciţiu Virginia Raggi (Mişcarea Cinci Stele, antisistem), înfrânţi în primul tur de scrutin, desfăşurat la începutul lui octombrie, menționează sursa citată.
Michetti este un nume controversat. A fost acuzat de antisemitism din cauza unui articol în care afirma că există un "lobby'' evreiesc "capabil să decidă soarta planetei'', articol pe care l-a scris anul trecut şi care a fost republicat de un ziar de stânga.
Italienii ies din nou la urne. 120 de români sunt pe listele de vot
Secţiile de votare sunt deschise duminică între orele 07:00 şi 23:00 (05:00 - 21:00 GMT) şi luni de la 07:00 la 15:00.
Dacă niciun candidat la funcţia de primar nu obţine majoritatea absolută în marile oraşe, un al doilea tur de scrutin va fi organizat peste două săptămâni între primii doi candidaţi cel mai bine poziţionaţi.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că 121 cetăţeni români, rezidenţi în Italia, au solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie candidatura la alegerile locale din această ţară.
Din cei 121 de potenţiali candidaţi români la alegerile locale din Italia, 70 sunt femei şi 51 sunt bărbaţi, precizează un comunicat al AEP.
Adeverinţele eliberate de AEP atestă că, potrivit evidenţelor autorităţilor române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în exercitarea drepturilor electorale şi nici nu se află sub incidenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fi fost condamnaţi la pierderea drepturilor electorale, menţionează sursa citată.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
