Violeta Popescu, fondatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano, a vorbit, în cadrul emisiunii Tradiții românești în diaspora, despre rolul bisericii în comunitățile de români.
"Acum, după 20 de ani, am acest sentiment, trăiesc această idee că am reușit să-mi păstrez o identitate, să-mi păstrez tradițiile. Și nu doar să mi le păstrez, să le fac cunoscute, ceea ce mi se pare extraordinar. Eu cred că românii din Italia nu sunt doar purtători de tradiții, purtători de rădăcini, sunt oameni care și promovează aceste lucruri. Dacă stai în România și te îmbraci într-o ie, este ceva normal. Toată lumea știe ce înseamnă o ie. Dar dacă tu te îmbraci în Italia, în Spania, în Franța și te duci pe stradă cu o ie este deja altceva, pentru că tu ești purtător de identitate și te faci văzut prin acest lucru.
Am acest sentiment, după 20 de ani, că suntem purtători ai unor tradiții, suntem purtători ai acestui patrimoniu cultural imaterial. Există deja o lege cadru pentru ceea ce înseamnă patrimoniu cultural imaterial. România are 9 elemente în acest patrimoniu cultural imaterial", spune Violeta Popescu.
Biserica, loc de întâlnire pentru românii din diaspora
Ea amintește biserica ca loc de întâlnire pentru românii din străinătate.
"Personal, mă regăsesc în ceea ce înseamnă biserica. Sigur, este cel mai important lucru. L-am purtat întotdeauna oriunde m-aș fi dus: ideea de credință și ideea de a aparține unei biserici. Eu sunt creștin-ortodoxă. Este ceea ce am primit de la bunica mea, ceea ce am primit de la părinții mei și este un lucru foarte important.
Biserica înseamnă un leagăn identitar extraordinar pentru români oriunde s-ar afla ei în această lume. În biserică cred că simțim nu doar ideea că ne ducem acolo și vorbim despre credința noastră, ci și ideea că ne întâlnim. Există această bogăție între românii care se întâlnesc în biserică.
De pildă, eu sunt din Brașov, dar îmi place când merg la biserică că întâlnesc lume din Constanța, din Oltenia, din Muntenia, din Moldova, din Bucovina, din Basarabia. Îmi place să-i văd și pe ceilalți, pentru că eu, de pildă, nu știam cum sunt românii din Basarabia. Cine dintre noi știa cum sunt românii din Basarabia, cum și-au păstrat ei tradițiile? În biserică văd aceste lucruri.
Sau românii din Valea Timocului, românii din Bucovina. Mă surprinde foarte mult văzând că ei vorbesc limba română, văzând că ei și-au păstrat tradițiile, obiceiurile și vin și povestesc despre ele. Este ceva care mă îmbogățește extraordinar", spune ea.
"Biserica a jucat și joacă un rol fundamental. De la începuturi, mai ales când românii mergeau în primul val, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, rețelele de socializare aproape că nu existau, toată lumea se întâlnea la biserică. De la biserică primeai și informații, la biserică primeai și alinare, la biserică te întâlneai cu cine nu te-ai fi așteptat și poate îți spunea o vorbă bună. Dumneavoastră, nu greșesc, sunteți și soție de preot?", a întrebat Flaviu Predescu, moderatorul emisiunii.
"Soție de preot, da. Această realitate o simt foarte aproape, o cunosc destul de bine. Mă bucură să văd că și străinii, și italienii când vin în bisericile românești, sunt impresionați de căldura pe care o primesc. Sunt invitați să bea o cafea, să mănânce colivă, să mănânce un cozonac, un colac. Îi impresionează foarte mult această idee de deschidere, de ospitalitate, pe care oricum o întâlnești în Italia. Nu suntem într-un spațiu german aici. Cu toate astea, sunt impresionați de acest lucru. Îmi place foarte mult să văd că oamenii zâmbesc. Oamenii zâmbesc, este ceva extraordinar de frumos", mai spune fondatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano.
Urmărește emisiunea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
