În hotărârea pronunțată de Camera Penală a Curții de Casație se precizează că extrădarea este condiționată de un angajament al Republicii Române că respectivul cetățean nu poate fi judecat pentru o altă infracțiune decât cea pentru care a fost solicitată extrădarea, comisă anterior cererii.
Camera de Casație Penală a Curții Supreme de Justiție (TSJ), prezidată de președintele acesteia, magistratul Maikel Moreno, a declarat admisibilă cererea de extrădare pasivă formulată de Republica Română pentru ca cetățeanul Jean Marin Mihăilă să execute o pedeapsă de "4 ani și 870 de zile de închisoare".
Această sentință a fost pronunțată de Tribunalul Dolj din această națiune europeană și ratificată de Curtea de Apel Craiova, pentru săvârșirea infracțiunilor de: "constituire a unui grup infracțional organizat, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, deținerea de instrumente în scopul falsificării de valori mobiliare, infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 367 alin (1), (3), (6) Cod penal, art. 365 alin (2) Cod penal și art. 314 alin (2) Cod penal", citează un comunicat de presă al TSJ.
În hotărârea Camerei de Casație Penală se precizează că extrădarea este condiționată de angajamentul României ca cetățeanul menționat să nu poată fi judecat pentru o altă infracțiune decât cea care a motivat extrădarea, săvârșită anterior solicitării.
Din acest motiv, în cazul de față, extrădarea are ca scop unic și exclusiv executarea pedepsei impuse pentru infracțiunile menționate anterior.
Craioveanul Jean Marin Mihăilă a fost condamnat, până în prezent, în alte două dosare în care a fost acuzat de comiterea unor infracțiuni informatice. Astfel, în octombrie 2014, Curtea de Apel Craiova a condamnat zece inculpați acuzați de comiterea de infracțiuni cu carduri de credit, unul dintre ei fiind Jean Marin Mihăilă. Acesta din urmă a primit o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare.
Jan, liderul unei rețele de români experți în fraude bancare, capturat în Venezuela
În martie 2010, procurorii DIICOT din București dispuneau trimiterea în judecată a 18 inculpaţi, printre care s-au numărat Iustin Covei, Ionel Călin, zis Nixon, Florin Dirivan, poreclit Fulgerică, și Jean Marin Mihăilă.
Anchetatorii au reținut că, „în cursul anului 2009, inculpatul Mihăilă Jean Marin, în calitate de lider, împreună cu inculpaţii Dumitrescu Dragoş, Abagiu Adrian, învinuitul Păuna Nicoliţă şi alte persoane, au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi inculpaţii Rada Tudor și Dancă Francisc, în vederea desfăşurării unor activităţii de skimming pe teritoriul Australiei şi a altor ţări.
Sub coordonarea inculpatului Mihăilă Jean Marin, în perioada februarie 2009 – aprilie 2009, inculpaţii au efectuat activităţi de skimmming pe teritoriul Australiei, instalând la bancomate dispozitive destinate copierii datelor de pe cărţile de credit (guri de bancomat şi camere video miniaturale), au prelucrat datele astfel obţinute cu ajutorul unor programe informatice special create şi le-au transmis liderului grupului, în vederea utilizării lor pentru efectuarea de operaţiuni frauduloase“.
Mihăilă a mai stat după gratii până în octombrie 2016, când Judecătoria Găești a dispus eliberarea condiționată a acestuia din Penitenciarul Pelendava, potrivit Gazeta de Sud.
De asemenea, extrădarea este condiționată de posibilitatea cetățeanului român de a exercita în mod liber căile de atac prevăzute de sistemul juridic al țării solicitante pentru a contesta hotărârile pronunțate împotriva sa; ca perioada petrecută în detenție în Republica Bolivariană a Venezuelei (începând cu data de 15 aprilie 2021) să fie scăzută din pedeapsa pentru care a fost condamnat și să nu i se aplice pedepse suplimentare, inclusiv pedeapsa cu moartea, pedepse infamante, muncă forțată sau detenție pe viață.
În decizia Secției penale a Camerei de Casație se arată că în notificarea roșie emisă la data de 16 noiembrie 2020 de către Biroul Național Central al Interpol, România, împotriva lui Jean Marin Mihăilă, se precizează, printre altele, că în anul 2017, respectivul cetățean, condamnat, a creat și coordonat pe raza județului Dolj (România) un grup infracțional organizat având ca obiectiv principal săvârșirea de infracțiuni informatice și infracțiuni de skimming (clonarea de carduri) cu carduri bancare contrafăcute.
Decizia TSJ a concluzionat că, după ce a analizat toate condițiile de formă și de fond ale extrădării pasive și a constatat că fiecare dintre acestea a fost verificată, cererea formulată de Republica România a fost declarată admisibilă.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
