Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, a pledat vinovat pentru acuzația de spionaj în fața unui judecător american, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, fapt care i-a adus libertate după 12 ani.
Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost eliberat luni dintr-o închisoare de înaltă securitate din Londra, și a zburat în Pacific, la Saipan - capitala Insulelor Mariane de Nord, teritoriu aparținând SUA, unde s-a declarat oficial vinovat și a fost condamnat la o pedeapsă pe care a executat-o deja. Procurorii de la Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii au cerut o pedeapsă de 62 de luni, despre care judecătorul de caz a considerat că pedeapsa cerută este ”corectă și rezonabilă” și că Assange va putea pleca un om liber din sala de judecată. După proces fostul activist a fost eliberat pe cauțiune și a zburat în Australia, țara sa natală.
Fondatorul WikiLeaks, și-a petrecut ultimii cinci ani în Anglia, într-o închisoarea în Londra, iar înainte a stat aproape șapte ani ascuns în ambasada Ecuadorului din capitala Marii Britanii, în încercarea de a evita arestarea care i-ar fi putut aduce închisoarea pe viață.
Istoria lui Assange începe în 2006 atunci când a înființat WikiLeaks. De pe acea platformă a putut publica materiale compromițătoare, inclusiv manualul de operare al armatei americane pentru lagărul de detenție din Guantanamo Bay dar și documente interne ale Bisericii Scientologice. În 2010, WikiLeaks a atras atenția întregii lumi după ce a publicat un videoclip în care arata un atac efectuat de un elicopterul american, în 2007, în Irak. Au urmat alte mii de documente militare americane clasificate, referitoare la războaiele din Irak și Afganistan, dar și cablograme diplomatice. Imediat, fostul activist a fost acuzat de autoritățile americane de spionaj legat de publicarea pe Wikileaks a altor sute de mii de documente militare și guvernamentale sensibile, în perioada 2010 și 2011. În 2016, în timp ce era refugiat în ambasada Ecuadorului din Marea Britanie, Assange a încărcat pe WikiLeaks mii de e-mailuri, aparent piratate, de la Comitetul Național Democrat și e-mailuri furate din contul de e-mail privat al președintelui de campanie al lui Hillary Clinton, John Podesta, chiar înaintea alegerilor prezidențiale din SUA.
Pentru rolul său în publicarea documentelor, Assange a avut 18 capete de acuzare și risca până la 175 de ani de închisoare. În apărarea sa, el a susținut că procesul împotriva lui a fost motivat politic și că nu crede că va fi judecat echitabil. În privința predării lui autorităților americane, Assange era de părere că în cazul său s-ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În 2019, Assange a fost scos din ambasada Ecuadorului, unde intrase în 2012 cerând azil politic, de Poliția Metroplitană din Londra, cu mandat de extrădare din partea Departamentului de Justiție al SUA. Din ambasadă fost dus în închisoarea Belmarsh, într-o celulă de 2 pe 3 metri, unde a rămas închis cinci ani.
În favoarea sa, printre cei care au cerut Marii Britanii oprirea extrădării în SUA, au fost raportorul special al ONU pentru tortură și Amnesty International. La începutul lunii mai, Înalta Curte din Londra a decis că fostul activist are dreptul de a face apel în contestația sa finală împotriva extrădării în SUA, după ce președintele Joe Biden făcuse aluzie la un posibil acord susținut de oficialii guvernului australian în aprilie, anunță cnn.com.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
