„Aşteptăm cu nerăbdare momentul când România şi Bulgaria vor adera la Schengen. Va trebui să decidem cu încredere şi responsabilitate cât mai curând vom putea, dar deocamdată nu putem. (...) Drama nu este o amânare de câteva luni a aderării atât de aşteptate la Schengen, drama este criza migraţiei care este în creştere. Acest lucru nu ţine foarte mult de Comisie, pentru că ea a prezentat un concept foarte bun în urmă cu doi ani, dar procesul nu a continuat în Consiliu şi aici în Parlamentul nostru European. Iată de ce trebuie să promovăm agenda pentru a ne proteja frontierele. Trebuie să luptăm împotriva criminalităţii organizate în domeniul traficului de persoane. Trebuie să facem tot posibilul pentru solidaritate între statele membre atunci când vine vorba despre procedurile de azil, procedurile de returnare şi toate celelalte lucruri. Nu România şi Bulgaria sunt de blamat. Este mult de făcut de această instituţie, Parlamentul European, dar şi de Consiliu şi apoi aşteptăm cu nerăbdare aderarea celor două ţări la Schengen”, a spus Mandl.
El a fost întrebat de eurodeputatul german Jan-Christoph Oetjen, membru al grupului Renew Europe, dacă este conştient că migraţia ar fi mai uşor de gestionat în cazul în care România şi Bulgaria membre Spaţiul Schengen.
„Încă nu este responsabil să luăm acum o decizie, sper că va fi posibil în curând, atunci când în Consiliu şi în Parlament se va proceda la soluţionarea acestei crize a migraţiei”, a răspuns Lukas Mandl.
Eurodeputatul austriac: O parte importantă a migranţilor trece prin Bulgaria şi România
O altă întrebare i-a fost adresată de eurodeputatul român Vlad Botoş (Renew Europe), care a menţionat că numeroşi migranţi care ajung în Austria folosesc ruta balcanică, ce trece şi prin Croaţia, ţară pentru care guvernul austriac şi-a dat însă acceptul să intre în Schengen.
Eurodeputatul austriac a răspuns că o parte importantă a migranţilor trece prin „ţările despre care vorbim” (Bulgaria şi România, n.red.) şi o altă parte majoră prin Balcanii Occidentali. Nu s-a discutat la nivel european, nici măcar la cel al Comisiei Europeană care a negociat cu ţările din Balcanii Occidentali, nu s-a discutat cu ţările din Balcanii Occidentali, pentru a ţine sub control situaţia, pentru a ţine sub control această migraţie. I-a revenit guvernului austriac să îşi asume responsabilitatea pentru asta /.../ şi sper să finalizăm acest proces cât mai curând posibil - a menţionat Lukas Mandl.
Pe de altă parte, raportorul PE pentru aderarea Croaţiei la Schengen, Paulo Rangel (PPE), a calificat ca „inechitabilă şi inacceptabilă” decizia Consiliului JAI de a respinge aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. „Trebuie să spun şi să spun colegilor mei că regret poziţia guvernului austriac. Trebuie să spun acelaşi lucru în legătură cu poziţia guvernului liberal al lui Mark Rutte, care a avut aceeaşi atitudine. Nu este o chestiune de ideologie. S-au făcut evaluări independente de către Comisie, de către statele membre care spun negru pe alb că România şi Bulgaria sunt perfect pregătite să intre în Spaţiul Schengen. Aşadar, această decizie a Consiliului este inechitabilă, ilegală şi neconstituţională. Nu putem tolera aşa ceva. Îmi exprim solidaritatea cu poporul român şi cel bulgar”, a declarat Rangel în plenul PE.
Ilhan Kiuciuk: „Bulgaria şi România ar fi trebuit să adere la Spaţiul Schengen!”
În intervenţia sa, europarlamentarul bulgar Ilhan Kiuciuk (grupul Renew Europe) a subliniat că evaluarea Comisiei ar fi trebuit să fie univocă. „Bulgaria şi România ar fi trebuit să adere la Spaţiul Schengen. Deja de 11 ani aşteaptă. S-au schimbat foarte multe lucruri între timp în UE, iar, la fel, şi în exteriorul UE politica s-a schimbat. Din păcate, atitudinea faţă de România şi Bulgaria nu s-a schimbat, şi atunci cetăţenii noştri nu sunt cetăţeni europeni? Sunt cetăţeni de categoria a doua?”, a spus el.
Eurodeputata bulgară Elena Ionceva (grupul S&D) a apreciat că Austria şi Ţările de Jos au blocat intrarea Bulgariei în Spaţiul Schengen bazându-se pe argumente care nu au nicio legătură cu regulile şi standardele europene. „Austria şi Ţările de Jos au abuzat de drepturile lor în Consiliu şi au pus sub semnul întrebării viitorul Uniunii Europene”, a afirmat ea, adăugând că executivul UE are obligaţia de a reacţiona.
Conaţionalul său Emil Radev (grupul PPE) a afirmat că decizia Consiliului ca România şi Bulgaria „să rămână în anticamera Spaţiului Schengen pune sub semnul întrebării marile realizări ale Uniunii Europene”.
„Extinderea Schengen înseamnă mai multă solidaritate şi mai multă securitate. De 11 ani aşteptăm deja să primim statutul de membru cu drepturi depline. Îndeplinim deja toate criteriile”, a insistat politicianul, apreciind că prin refuzarea intrării în Schengen nu poate fi consolidată încrederea şi nici construită. „Noi protejăm graniţa cu Turcia, una dintre cele mai mari frontiere ale Uniunii Europene şi, de asemenea, avem un sistem bun de control la frontieră”, a explicat el.
Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen a fost respinsă joia trecută, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE, desfăşurat la Bruxelles, cu două voturi împotrivă, al Austriei şi al Ţărilor de Jos. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
