„Am gestionat exemplar, aş spune, printr-un răspuns multidimensional o situaţie fără precedent la frontiera UE şi a NATO, iar profilul României a crescut exponenţial la nivel regional, european şi global”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România.
Iohannis: România va asigura angajamentele pentru consolidarea Flancului estic al NATO
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România va asigura în continuare îndeplinirea angajamentelor în direcţia unei posturi consolidate pe Flancul estic al NATO, va promova importanţa strategică a Mării Negre şi va continua susţinerea politicii uşilor deschise a Alianţei, menţionând că ţara noastră a crescut deja anul acesta bugetul apărării de la 2% la 2,5% din PIB.
„Pe palierul NATO, vom urmări implementarea deplină a deciziilor Summitului de la Madrid, în paralel cu pregătirea corespunzătoare a Summitului de la Vilnius. Vom asigura îndeplinirea angajamentelor naţionale care ne revin, în coordonare strânsă cu aliaţii noştri, în direcţia unei posturi consolidate pe Flancul estic. De asemenea, vom promova, în continuare, importanţa strategică a Mării Negre şi vom continua susţinerea politicii uşilor deschise a NATO. Aşa cum am mai spus, apărarea începe de acasă. De aceea, România a crescut, începând deja cu acest an, bugetul dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut”, a transmis şeful statului la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România.
Preşedintele a menţionat că anul 2023 va fi unul important şi pentru dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite.
„Evoluţiile din 2022 au fundamentat o agendă extinsă şi pragmatică în perspectiva viitoarei runde a Dialogului Strategic dintre România şi SUA, prevăzută să se desfăşoare la Bucureşti în această primăvară”, a adăugat Iohannis.
Şeful statului a spus că în 2023 ţara noastră va aprofunda relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Franţa, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice.
„De asemenea, vom continua să dezvoltăm relaţiile de cooperare cu partenerii noştri strategici din Caucazul de Sud - Georgia şi Azerbaidjan - şi vom acţiona pentru revitalizarea relaţiilor tradiţionale cu Armenia. La intersecţia demersurilor noastre în plan european şi regional va continua să se afle Iniţiativa celor Trei Mări. Anul acesta, voi găzdui pentru a doua oară, în numele României, Summitul Iniţiativei. Dorim să reconfirmăm Iniţiativa ca platformă politică matură, generatoare de investiţii şi interconectare strategică pe axa Nord-Sud şi de conectivitate cu partenerii Iniţiativei”, a evidenţiat preşedintele Iohannis.
Iohannis: România va continua să ia măsuri pentru a se asigura că mixul energetic şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturi
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că securitatea energetică este o prioritate a Uniunii Europene şi a arătat că România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor.
„Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, Uniunea are nevoie de soluţii pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziţia verde şi tranziţia digitală. Securitatea energetică rămâne prioritară. Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor”, a spus şeful statului.
El a subliniat că există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european, un exemplu elocvent fiind Acordul cvadripartit dintre România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, care a fost semnat luna trecută, la Bucureşti, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Acest acord este un pas important în realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile prin Marea Neagră. Este, totodată, un exemplu de proiect european care poate contribui la rezilienţa noastră comună”, a adăugat preşedintele.
Klaus Iohannis a arătat că acestea sunt teme prioritare pentru România, alături de un grad cât mai ridicat al investiţiilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin fondurile europene clasice, esenţiale pentru creşterea economică a ţării.
„Numai anul trecut au intrat în economia românească peste 11 miliarde de euro prin aceste fonduri. Rezilienţa noastră nu înseamnă numai securitate, în sensul mai larg, ci şi o economie solidă, orientată spre viitor şi capabilă să facă faţă oricăror potenţiale şocuri”, a punctat preşedintele Iohannis.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
