Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Charles Michel pentru a discuta pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, înaintea reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020.
„Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, Președintele României reafirmând susținerea țării noastre pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase. (...) Președintele României a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene”, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.
Iohannis a arătat că trebuie asigurate condiții flexibile și simplificate
Președintele a evidențiat că, pentru România, recuperarea decalajului de dezvoltare față de media UE este o prioritate majoră și că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale "substanțiale" pentru proiectele derulate în cele două domenii.
De asemenea, Iohannis a arătat că trebuie asigurate condiții flexibile și simplificate prin care proiectele să fie implementate, astfel facilitând accesul beneficiarilor la fondurile europene. În același timp, șeful statului i-a transmis lui Charles Michel că îmbunătățirea condițiilor de acordare a fondurilor europene ar permite autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.
„În ceea ce privește Politica de Coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European”, mai arată Administrația Prezidențială.
Iohannis a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale
Iohannis a solicitat „menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării”.
Referitor la Politica Agricolă Comună, președintele a susținut în fața președintelui Consiliului European, Charles Michel, că procesul de convergență externă a plăților directe trebuie să continue, astfel încât să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii.
„Președintele României a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al Politicii Agricole Comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene”, potrivit comunicatului.
Klaus Iohannis: „Sunt foarte hotărât să negociez la sânge”
Anterior discuțiilor, Klaus Iohannis a anunțat, vineri, la Bruxelles, că urma să negocieze "la sânge" pentru a obține mai mulți bani pentru România.
„Pornim de la premisa că, în orice condiție se negociază bugetul pentru exercițiul bugetar următor, trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exercițiul care se încheie. Avem așteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune. Sunt mai multe fonduri care vin în această categorie, care pentru noi sunt vitale, pentru a atinge o convergență acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante fondurile destinate agriculturii și pe aceste două capitole suntem foarte hotărâți și sunt foarte hotărât să negociez la sânge, cum se spune, ca să obținem cât mai mulți bani pentru România”, a declarat președintele.
Acesta susține că fondul de tranziție spre o economie mai verde nu ar trebui să facă parte din Politica de coeziune, ci să fie suplimentar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
