În documentul Administrației Prezidențiale, președintele susține că din sesizarea PSD lipsesc tocmai argumentele unui conflict instituțional, pentru că social democrații „nu au putut identifica" elementele unui blocaj, motiv pentru care sesizarea Curții este inadmisibilă.
În legătură cu blocajul instituțional, președintele argumentează cu citate din DEX pentru a arăta ce înseamnă cuvântul „a bloca".
Klaus Iohannis susține că atributul desemnării unei persoane pentru funcția de premier îi aparține exclusiv atunci când nu există o majoritate parlamentară. Președintele amintește de desemnările unor premieri PSD, desemnări făcute în contextul în care PSD și ALDE aveau majoritate în legislativ.
De asemenea, președintele precizează că argumentul folosit de PSD, conform căruia un premier demis prin moțiune nu mai poate fi propus din nou, reprezintă o decădere din drepturi care nu este prevăzută de Constituție.
Cum explică Klaus Iohannis că desemnarea lui Ludovic Orban este constituțională
Din sesizarea PSD lipsesc tocmai argumentele unui conflict instituțional: „apreciem că această omisiune în motivare nu poate avea altă explicație decât aceea că autorul sesizării, în mod obiectiv, nu a putut identifica elementele care ar contura un blocaj instituțional".
Președintele susține că cererea este indamisibilă pentru că lipsesc trăsăturile specifice unui conflict de natură constituțională între puterile statului.
„Președintele României a desemnat pentru funcția de prim-ministru una dintre cele trei persoane propuse de către partidele și formațiunile politice participante la consultări. Nefiind în situația unei majorități absolute deținute în Parlament de un partid, în urma consultărilor, Președintele României a desemnat candidatul propus de Partidul Național Liberal (PNL)."
Sesizarea lui Marcel Ciolacu, pur politică: „cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională".
Klaus Iohannis citează din DEX pentru a explica lipsa unui blocaj instituțional – „Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române prin „a bloca" se înțelege „a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze". Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern".
PSD nu poate invoca motivul demiterii prin moțiune de cenzură
Din moment ce Parlamentul a stabilit deja data la care vor fi audiați miniștri precum și data la care va fi dat votul de învestitură, nu există un blocaj instituțional, susține președintele.
Klaus Iohannis precizează că desemnarea premierului este atribuția „proprie și exclusivă, nepartajată cu vreo autoritate publică, atribuție ce reflectă raporturile dintre autoritățile publice specifice unui regim semiprezidențial, astfel cum au fost stabilite prin Constituție", atunci când nu există o majoritate parlamentară.
Președintele explică, în punctul de vedere trimis Curții, că atunci când a existat o majoritate parlamentară în jurul PSD care a propus un premier, el a desemnat persoana respectivă.
„Câtă vreme a existat o coaliție majoritară în Parlament, Președintele a desemnat un candidat din partea acesteia (guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă)."
Președintele susține că PSD nu poate invoca motivul demiterii prin moțiune de cenzură, ca o interticție ulterioară pentru desemnarea lui Ludovic Orban pentru funcția de premier.
„O interpretare contrară ar însemna că un prim-ministru ce a condus un Guvern demis printr-o moțiune de cenzură ar dobândi decăderea/interdicția perpetuă de a mai fi propus drept candidat pentru funcția de prim-ministru", se mai arată în punctul de vedere trimis CCR.
Klaus Iohannis susține că PSD și Pro România nu au majoritate parlamentară pentru a propune un premier
„PSD și Pro România au propus drept candidat pentru funcția de prim-ministru o persoană care ar întruni votul majorității deputaților și senatorilor", se arată în sesizarea înaintată de PSD.
„În opinia noastră, aceste susțineri nu pot fi primite. În primul rând, ținând cont de aritmetica parlamentară, cele două partide care au propus un candidat comun, PSD și Pro România, nu întrunesc numărul necesar pentru a asigura majoritatea absolută. În plus, acordul celor două partide nu a fost formalizat într-o alianță politică de guvernare, iar la consultări a fost invitat grupul parlamentar „Pro Europa" și nu Partidul „Pro România", este răspunsul președintelui Klaus Iohannis.
„Președintele României are o obligație de diligență, nu de rezultat. Din această perspectivă, Președintele și-a îndeplinit această atribuție, chemând formațiunile politice parlamentare și explorând soluțiile cele mai potrivite. Cum am arătat, câtă vreme coaliția PSD-ALDE a funcționat, candidatul desemnat a fost propus din cadrul acestei coaliții. Ulterior destrămării acestei coaliții, realitatea politică s-a schimbat, iar decizia Președintelui nu putea să nu țină cont de aceasta. Neexistând o majoritate absolută, Președintele a desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru, care în viziunea sa, are aptitudinea ca prin lista și programul de guvernare pe care îl propune Parlamentului, să obțină „susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului", se mai arată în punctul de vedere transmis Curții Constituționale de Klaus Iohannis, în care le cere judecătorilor CCR să respingă solicitarea PSD.
Președintele inrerimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, luni, depunerea la Curtea Constituțională a sesizării privind desemnarea lui Ludovic Orban pentru funcția de premier, sesizare semnată de el, ca președinte al Camerei Deputaților și de președintele Senatului, anunță Digi24.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
