EPPO ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie acest an, fiind o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci au ales să nu participe la EPPO - Danemarca, Irlanda, Polonia, Suedia şi Ungaria.
„La ora actuală EPPO are peste 350 de investigaţii în curs, prejudiciile la bugetul european fiind estimate la 4,6 miliarde euro. Care sunt principalele provocări după patru luni de funcţionare? EPPO este o parte sistemică a arhitecturii generale instituite de UE pentru a-şi proteja interesele financiare. Dar încă nu suntem pe deplin operaţionali în toate statele membre participante”, a spus Kovesi în intervenţia sa.
Șefa EPPO: „Avem o lacună la nivelul zonei euro”
Ea a detaliat explicând că Slovenia nu şi-a numit candidaţi pentru a fi numiţi procurori delegaţi la timp pentru începerea activităţii EPPO.
„Consecinţa este că nu putem să tratăm cazurile din Slovenia care cad sub competenţa noastră, ceea ce afectează serios nu doar cazurile EPPO din Slovenia, ci şi toate anchetele transfrontaliere EPPO lansate în alte state membre participante şi care implică Slovenia. Rezultatul este că avem o lacună la nivelul zonei euro din acest punct de vedere şi trebuie să lucrăm ca şi cum EPPO nu ar exista în Slovenia”, a insistat procurorul-şef european.
În opinia sa, faptul că un stat membru împiedică funcţionarea unei instituţii precum EPPO creează un precedent periculos.
„În calitate de procuror-şef, este datoria mea să aduc la cunoştinţa tuturor organismelor vizate aceste realităţi şi implicaţiile lor. Am informat Comisia, Consiliul şi Parlamentul European”, a explicat şefa EPPO.
Laura Codruţa Kovesi: „Sarcina noastră este de a detecta şi de a ancheta fraudele europene”
O altă provocare întâmpinată de EPPO în cele patru luni de funcţionare este aceea că multe aspecte legate de organizare şi funcţionare nu au fost soluţionate de statele membre. Această situaţie are unele motive obiective, dar există şi state participante care nu au transmis către EPPO toate cazurile existente sau nu au acordat acces procurorilor EPPO la toate bazele de date necesare.
„Sarcina noastră este de a detecta şi de a ancheta fraudele europene. Fără detectare nu are cum să existe tot acest proces şi grupările infracţionale implicate nu pot fi combătute, iar bunurile nu pot fi recuperate. Lipsesc resursele, asta este marea provocare. Doresc să vă mulţumesc pentru hotărârea de care daţi dovadă în susţinerea noastră în procedura bugetară. Noi am solicitat 65,6 milioane de euro şi 120 de angajaţi la nivel central. Avem nevoie de acest personal pentru a face ceea ce trebuie şi anume să lovim în criminalitatea organizată, să îngheţăm mai multe active şi să contribuim la recuperarea acestora”, a accentuat Laura Codruţa Kovesi.
O daună a fost estimată la peste jumătate de miliard de euro
Pentru a evidenţia importanţa Parchetului European, ea a dat exemplul unui procuror european care a constatat recent că cel puţin cinci anchete iniţiate în diferite state membre sunt de fapt legate între ele, dauna totală fiind estimată la peste jumătate de miliard de euro.
În intervenţia sa, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (grupul Partidul Popular European), membru supleant al comisiei CONT, a opinat că problema resurselor financiare necesare funcţionării EPPO poate fi soluţionată şi prin amendarea bugetului.
„Cred că EPPO are nevoie în prezent de mult sprijin şi că această confuzie între banii alocaţi şi personalul care poate fi angajat (de EPPO) ar trebui rezolvată imediat. Dacă aşteptăm următorul buget, cred că nu este suficient. Putem să o facem acum şi cu siguranţă Comisia şi comisarul Hahn ştiu cum să facă acest lucru” a afirmat eurodeputatul român.
Eurodeputata italiană Caterina Chinnici (grupul S&D), vicepreşedinte al comisiei CONT, a accentuat că este esenţială desemnarea procurorilor delegaţi de către toate statele participante la EPPO, astfel încât activitatea acestei instituţii să fie cât mai eficientă. Ea a salutat acordul de cooperare semnat de EPPO şi Parchetul antimafia italian.
De partea sa, Nicolae Ştefănuţă (grupul Renew Europe) a transmis că Parlamentul European este unit în a susţine creşterea de buget de care are nevoie EPPO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
