Printre priorităţile acestei reuniuni convocate de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se numără problema întăririi apărării europene în faţa ameninţării ruse şi a dezangajării americane.
"Europa se confruntă cu o ameninţare clară şi imediată de o amploare pe care niciunul dintre noi nu cunoscut-o în viaţa sa de adult", a afirmat Ursula von der Leyen într-o scrisoare adresată liderilor celor 27 de ţări membre ale UE.
Viitorul cancelar german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, că Bătrânul Continent trebuie să se pregătească pentru "cel mai rău scenariu" privind o Organizaţie a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lipsit de garanţia securităţii americane.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara că "se vor decide finanţări comune masive pentru achiziţionarea şi producerea pe teritoriul european de muniţii, tancuri, armament, echipament dintre cele mai inovatoare".
În plus, "statele membre vor putea să-şi crească cheltuielile militare fără ca aceasta să fie luat în considerare în deficitul lor", o măsură cerută în special de Paris şi Berlin.
Macron doreşte de asemenea "să deschidă o dezbatere strategică" cu privire la protejarea Europei de către umbrela nucleară franceză, subliniind totodată că, în orice caz, decizia privind o eventuală lovitură "va rămâne în mâinile preşedintelui francez".
Într-un context geopolitic total dat peste cap de luările de poziţie ale preşedintelui SUA, Comisia Europeană a dezvăluit un plan de "înarmare a Europei" vizând mobilizarea a circa 800 miliarde de euro.
O "primă etapă" ar urma să primească acordul de principiu din partea liderilor celor 27 de state ale blocului comunitar, potrivit unor diplomaţi de la Bruxelles.
În acest stadiu, circa 30 milioane de euro vor fi disponibile pentru Ucraina în 2025, iar mai multe ţări din UE nu văd o necesitate imediată pentru creşterea acestei sume.
Washingtonul, care s-a apropiat în mod făţiş de Kremlin după o convorbire telefonică între Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin la 12 februarie, a îngheţat luni întregul ajutor militar american pentru Ucraina.
Această îngheţare, despre care experţii spun că va compromite în cele din urmă capacitatea Kievului de a se apăra împotriva agresiunii ruse, se referă şi la schimbul de informaţii, a declarat miercuri şeful CIA, John Ratcliffe, un element esenţial pentru soldaţii ucraineni pe câmpul de luptă.
"Suspendăm şi revizuim toate aspectele" relaţiilor noastre cu Ucraina, a declarat consilierul pentru securitatea naţională al Casei Albe, Mike Waltz.
Ucraina, care şi-a înmulţit gesturile de aplanare a episodului din Biroul Oval de vineri, când Trump a ameninţat că va "lăsa Ucraina să cadă", a indicat miercuri că lucrează la noi negocieri cu SUA.
Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a afirmat apoi că a discutat telefonic miercuri cu Waltz. Cei doi au convenit ca echipele lor să se întâlnească într-un viitor apropiat, potrivit Kievului.
Şeful statului ucrainean cere garanţii de securitate solide aliaţilor săi occidentali în cadrul unor eventuale negocieri pentru a se asigura că armata rusă nu-i va invada din nou ţara după o ipotetică încetare a ostilităţilor.
"Cu toţii ne dorim un viitor sigur pentru oamenii noştri. Nu o încetare temporară a focului, ci o încheiere a războiului odată pentru totdeauna. Cu eforturile noastre coordonate şi sub conducerea SUA, acest lucru este pe deplin realizabil", a scris el miercuri pe reţelele de socializare.
Preşedintele ucrainean a propus marţi un armistiţiu cu Rusia în aer şi pe mare pentru a începe discuţiile cu privire la o "pace durabilă", sub "conducerea" lui Donald Trump.
El a afirmat că Ucraina este dispusă de a semna cu Statele Unite un acord-cadru privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina, pe care preşedintele american îl cere.
Acest mesaj a părut să redeschidă uşa dialogului între Kiev şi Washington, Donald Trump exprimându-şi satisfacţia marţi - într-un discurs în faţa Congresului - în legătură cu asigurările primite de la Volodimir Zelenski că este gata să discute despre o "pace durabilă" cu Rusia.
Într-un discurs televizat către naţiune miercuri seara, preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat că "ameninţarea rusă este aici şi afectează ţările europene, ne afectează pe noi".
El a subliniat că Moscova "a transformat deja conflictul ucrainean într-unul global", "ne încalcă frontierele pentru a asasina opozanţi, manipulează alegerile din România şi Moldova" şi "încearcă să ne manipuleze opiniile cu minciuni răspândite pe reţelele de socializare", conform BFMTV.
Potrivit lui, "această agresiune nu pare să cunoască frontiere" şi, în acest context, "a rămâne spectator ar fi o nebunie".
Această poziţie nu întruneşte unanimitatea în rândul celor 27 de state membre: premierul naţionalist ungar Viktor Orban, un susţinător al lui Donald Trump şi Vladimir Putin, a ameninţat să blocheze summitul de joi. Orban a avut o cină de lucru miercuri seara cu Emmanuel Macron.
În timp ce Washingtonul exercită presiuni asupra Ucrainei să capituleze în faţa Rusiei, Moscova a efectuat noi atacuri cu drone şi rachete asupra ţării vecine. Patru persoane au fost ucise în loviturile ruse în noaptea de miercuri spre joi, dintre care trei în urma unui tir cu rachetă asupra unui hotel din Krivoi Rog (centru) - oraşul natal al lui Zelenski - în timp ce alţi 14 răniţi sunt în stare critică. O altă persoană a fost ucisă într-un atac al Rusiei cu dronă asupra unui depozit din Sumî (nord-estul Ucrainei), potrivit autorităţilor locale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
