Lipsa forţei de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori și limitează producţia şi furnizarea de servicii în mai multe sectoare importante. Lupta pentru talente este deosebit de acută în ţări precum Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda, arată un raport al Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă, scrie Ziarul Financiar.
Raportul Eurofound arată că lupta pentru talente este acerbă în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda. România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9% în al treilea trimestru din anul 2022, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021. Pe ultimul loc a fost Bulgaria, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8% în T3 din 2022, la acelaşi nivel faţă de al treilea trimestru din 2021.
Emilia Stroe, HR director al Sphera Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, vorbea în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2023 despre cum industria în care activează compania sa este tot timpul în fruntea domeniilor cu cele mai multe joburi disponibile.
„HoReCa este unul din domeniile de activitate cu un număr mare de joburi disponibile în mod constant. HoReCa este printre ultimele domenii din punctul de vedere al veniturilor, dar este o şcoală foarte bună pentru alte domenii“, a spus ea în cadrul conferinţei.
Situația nu este la fel în toate țările
Nivelul penuriei de forţă de muncă, reflectat prin rata locurilor de muncă vacante, înregistrează un grad ridicat de variaţie între ţările europene. În cadrul UE, trei grupuri de ţări pot fi identificate după acest indicator. În primul grup sunt ţările în care deficitele au înregistrat creşteri foarte mari în ultimul deceniu şi în care rata de neocupare este în prezent peste 4%. Acesta este cazul în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda.
Cehia este singura ţară din acest grup care a înregistrat o scădere (de 0,6 puncte procentuale) a ratelor de neocupare ca urmare a scăderii activităţii economice declanşate de criza energetică, care a afectat negativ sectoarele sale de producţie şi construcţii. Totuşi, începând cu trimestrul al treilea al anului 2022, rata de neocupare în Cehia rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa, ceea ce indică faptul că deficitele din ţară sunt de natură structurală.
Al doilea grup include Cipru, Estonia, Finlanda, Ungaria, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Acestea sunt ţări în care rata de neocupare în trimestrul al treilea al anului 2022 s-a situat între 2% şi 3%, în linie cu media europeană.
În a treia grupă, care include Bulgaria, Croaţia, Grecia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Spania, rata de neocupare este mai mică de 2%. În acest grup, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat doar creşteri mici în ultimul deceniu, problemele cheie ale pieţei muncii fiind mai degrabă niveluri ridicate de şomaj şi ocuparea informală decât deficitul generalizat de forţă de muncă.
„Lipsa forţei de muncă este deosebit de răspândită în sectoarele cu condiţii de muncă dificile, cum ar fi sănătatea. Nivelurile scăzute de investiţii, împreună cu impactul pandemiei şi o piaţă a forţei de muncă segregată în funcţie de gen contribuie la deficitul de lucrători din domeniul sănătăţii, într-un sector în care populaţia şi forţa de muncă îmbătrânită din UE urmează să exacerbeze aceste lipsuri în continuare în anii următori“, scrie raportul Eurofound, potrivit sursei citate.
Pandemia a contribuit la deficitul de forţă de muncă
Pandemia a contribuit şi ea la deficitul de forţă de muncă prin scăderea forţei de muncă, în special în sectoarele cu contact, cum ar fi comerţul cu amănuntul şi ospitalitatea. Până la sfârşitul anului 2021, aceste sectoare aveau încă un deficit de aproximativ 1,4 milioane de lucrători comparativ cu ultimul trimestru din 2020. Acest lucru ar putea reflecta preocupări legate de sănătate, precum şi o schimbare a preferinţelor lucrătorilor. Dacă luăm în considerare piaţa strânsă a forţei de muncă şi disponibilitatea locurilor de muncă în alte sectoare, unii lucrători ar putea să vrea să se îndepărteze de locurile de muncă prost plătite şi de proastă calitate.
„Redresarea puternică a pieţelor de muncă europene în urma pandemiei de COVID-19 a fost însoţită de o creştere abruptă a penuriei de forţă de muncă. Până în al treilea trimestru al anului 2022, amploarea penuriei în UE, astfel cum este reflectată de rata locurilor de muncă vacante, era de 2,9% – mai mult decât dublu faţă de nivelul din acelaşi trimestru din 2013 şi cu 0,8 puncte procentuale peste rata de locuri de muncă vacante din trimestrul al treilea din 2019, înainte de pandemia de COVID-19“, mai scriu cercetătorii de la Eurofound.
Deficitul de forţă de muncă în UE a crescut între 2014 şi 2019, şi mai ales după 2015, când redresarea după criza financiară globală anterioară a câştigat avânt. În timp ce pandemia şi blocajele asociate cu ea au redus activitatea economică şi au inversat tendinţa de creştere a penuriei de forţă de muncă, acest lucru a fost de scurtă durată. Până în al doilea trimestru al anului 2021, rata locurilor de muncă neocupate din UE a egalat deja nivelurile pre-pandemie şi a atins niveluri istorice până în al doilea trimestru al anului 2022.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
