În cele trei săptămâni de când președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a fost reales pentru a începe cel de-al treilea deceniu în fruntea țării, valoarea lirei s-a prăbușit, înregistrând o scădere estimată la 16% față de dolar după primul tur al alegerilor de la jumătatea lunii mai, potrivit agenției de rating Fitch.
Țara se confruntă cu o criză economică profundă. Valoarea lirei s-a înjumătățit în urmă cu doi ani, iar inflația este oficial de 39,59%, deși estimările neoficiale ale Grupului de cercetare a inflației din Turcia o plasează la peste 100%, relatează The Guardian.
Economiștii de la Bloomberg au estimat luna trecută că autoritățile turce au cheltuit 177 de miliarde de dolari (138 de miliarde de lire sterline) pentru a susține lira de când aceasta s-a prăbușit în decembrie 2021. Banca de investiții Goldman Sachs a remarcat, la scurt timp după alegeri, că lira a scăzut mai mult și mai repede decât anticipase, depășind minime record de 20 pentru un dolar.
Cu cât se tranzactionează lira turcească
"În acest moment, este de aproximativ 23,5 lire pentru un dolar, dar există firme care o tranzacționează la 25-30 pentru un dolar ca investiție în viitor, iar acest lucru înrăutățește lucrurile", a declarat Erdal, un comerciant din Marele Bazar din Istanbul.
Lucrurile au fost frenetice înainte de alegeri, a spus Erdal, în timp ce mulțimile de oameni nervoși în legătură cu economia se înghesuiau în bazar pentru a-și schimba banii în dolari.
Potrivit publicației financiare turcești Ekonomim, banca centrală turcă însăși a transportat 5 miliarde de lire în Marele Bazar pentru a le schimba în dolari, pe fondul unei penurii de valută străină care persistă și astăzi.
Acum, într-o ciudată stare de animație suspendată, comercianții și țara așteaptă să vadă cum ar putea noul guvern să schimbe cursul economiei înainte de mult așteptata ședință a băncii centrale din 22 iunie.
Aversiunea lui Erdal față de speculatorii de valută nu l-a împiedicat pe el sau pe alți comercianți să decidă să investească în mod privat folosindu-se de cunoștințele lor despre piață. "Cu câteva săptămâni în urmă, știam că prețul dolarului va crește, așa că ne-am pregătit și am investit în consecință", spune el.
"Când valora 18 sau 19 înainte de alegeri, am cumpărat dolari. Când va ajunge la 30, voi vinde. În momentul de față, aștept".
Ministrul de Finanțe vrea schimbarea politicilor economice
Renumirea lui Mehmet Șimșek în postul de ministru de Finanțe în cabinetul lui Erdogan semnalează o schimbare către politici economice mai ortodoxe, precum și încetarea utilizării de către guvern a rezervelor pentru a susține lira. Principala sarcină a lui Șimșek, împreună cu noul guvernator al băncii centrale, Hafize Gaye Erkan, pare să fie convingerea lui Erdoğan de necesitatea disperată de a crește ratele dobânzilor pentru a combate inflația.
"Cred că Șimșek trebuie să crească ratele dobânzilor - dar s-ar putea să nu fie suficient. Avem nevoie de o majorare de cel puțin cinci puncte procentuale", spune traderul Cafer Deniz. Alții, în special economiștii de la JPMorgan, spun că o creștere mult mai mare, de 25%, este "pe masă pentru 22 iunie sau mai devreme".
Banca Națională a Turciei a schimbat cinci guvernatori
Hafize Gaye Erkan este al cincilea guvernator al băncii centrale a Turciei care a fost instalat de la începutul crizei economice în 2018, pe fondul creșterii influenței lui Erdoğan asupra acestui rol. La fel ca Șimșek, ea a lucrat în SUA. Fostă angajată la Goldman Sachs, ea a fost co-director executiv al First Republic Bank, pe care a părăsit-o cu un an înainte de prăbușirea acesteia și este menționată într-un proces colectiv legat de acest caz.
Comercianții din Mare Bazar, care se bazează în mod disperat pe afluxul anual de turiști pentru a aduce valută străină, au un sentiment mai puțin pozitiv în ceea ce privește starea economiei, mai scrie sursa citată.
"În această perioadă de după alegeri, aș spune că avem cel mai prost sezon din istoria noastră. Sunt zile în care stăm o zi întreagă fără să facem nicio vânzare", spune Hasan Karablut, stând cu brațele încrucișate lângă un teanc de pantofi de firmă falși. În plus, spune el, prețurile en-gros ale produselor importate din China cresc rapid, la fel ca și costurile de transport.
"Când dolarul este ridicat, turiștii ar trebui să vrea să vină aici și să cumpere lucruri. Dar acest lucru nu se întâmplă acum. Sunt în această afacere de 25 de ani și nu am mai văzut așa ceva până acum. Acum trei zile nu am făcut nicio vânzare, am închis magazinul mai devreme și am plecat acasă", mai spune comerciantul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
