Sondajele de opinie din ultimele zile i-au acordat lui Macron un avans solid și în ușoară creștere, în timp ce analiștii au spus că Le Pen - în ciuda eforturilor sale de a-și îmbunătăți imaginea și de a atenua unele dintre politicile partidului său - a rămas neplăcută pentru mulți.
Dar o victorie surpriză a lui Le Pen nu poate fi exclusă, având în vedere numărul mare de alegători care erau indeciși sau nu erau siguri dacă vor vota sau nu la al doilea tur al scrutinului prezidențial.
În condițiile în care sondajele arată că niciunul dintre candidați nu poate conta pe suficienți susținători angajați, multe vor depinde de o cohortă de alegători care pun în balanță anxietatea privind implicațiile unei președinții de extremă dreapta și nemulțumirea față de bilanțul lui Macron de la alegerea sa din 2017.
Victoria lui Le Pen, similară cu Brexit-ul sau alegerea lui Donald Trump
În cazul în care Le Pen va câștiga, aceasta ar avea probabil același sentiment de răsturnare politică uluitoare ca și votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană sau alegerea lui Donald Trump în SUA în 2016.
Secțiile de votare se deschid la ora 8.00 (06.00 GMT) și se închid la ora 20.00 (18.00 GMT), iar estimările inițiale sunt așteptate imediat după închiderea urnelor.
"Fiecare dintre ei are o slăbiciune uriașă", a declarat Bernard Sananes de la firma de sondaje Elabe. "Emmanuel Macron este considerat arogant de mai mult de unul din doi alegători, iar Marine Le Pen rămâne înfricoșătoare pentru jumătate dintre ei".
Macron, în vârstă de 44 de ani și învingător în aceeași confruntare în urmă cu cinci ani, a avertizat cu privire la "războiul civil" dacă Le Pen - ale cărei politici includ interzicerea purtării vălului musulman în public - va fi aleasă, făcând apel la democrații de toate culorile să îl susțină împotriva extremei drepte.
Le Pen, în vârstă de 53 de ani, și-a axat campania pe creșterea costului vieții în cea de-a șaptea economie a lumii, despre care mulți francezi spun că s-a înrăutățit odată cu creșterea prețurilor globale la energie. De asemenea, ea s-a axat pe stilul abraziv de conducere al lui Macron, despre care spune că arată un dispreț elitist față de oamenii obișnuiți.
"Întrebarea de duminică este simplă: Macron sau Franța", a spus ea joi la un miting în orașul Arras din nordul Franței.
Mesajul lui Le Pen a rezonat cu mulți alegători.
În cazul în care Macron va câștiga, el se va confrunta cu un al doilea mandat dificil, fără perioada de grație de care s-a bucurat după prima sa victorie, și cu proteste probabile în legătură cu planul său de a continua reformele pro-business, inclusiv creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani.
Dacă îl va detrona, Le Pen va încerca să facă schimbări radicale în politicile interne și internaționale ale țării, iar protestele de stradă ar putea începe imediat. Undele de șoc ar fi resimțite în toată Europa și dincolo de ea.
Oricine ar câștiga, o primă provocare majoră va fi să câștige alegerile parlamentare din iunie pentru a asigura o majoritate viabilă pentru a-și pune în aplicare programele.
Macron sau Le Pen: de ce contează pentru Franța, UE și Occident
Care sunt diferențele dintre cei doi, în privința problemelor majore:
- ECONOMIA:
LE PEN: Moștenitoarea de extremă dreapta a transformat fostul Front Național, transformând partidul tatălui său. Ea dorește să implementeze o politică de "Cumpărare a produselor franceze" la licitațiile publice, să reducă vârsta minimă de pensionare la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani, să elimine impozitul pe venit pentru cei cu vârsta sub 30 de ani și să reducă TVA-ul pentru energie de la 20% la 5,5%.
De asemenea, ea ar urma să cheltuiască 2 miliarde de euro (2,18 miliarde de dolari) în 5 ani pentru a crește salariile lucrătorilor din spitale și pentru a recruta 10.000 de angajați în plus. Salariile profesorilor ar urma să crească cu 15% în 5 ani.
Gilles Ivaldi, politolog la Sciences-Po, spune că programul economic al partidului ei este mai de stânga decât a fost în ultimele decenii.
"Comerțul liber ucide planeta", a declarat Le Pen în timpul unei dezbateri televizate cu Macron.
MACRON : Liderul francez intenționează să dubleze reformele pe care le-a implementat în timpul primului său mandat, principalul punct al manifestului său fiind creșterea vârstei minime de pensionare de la 62 de ani la 65 de ani.
"Nu vreau să ne măresc taxele, nu vreau să măresc datoria, vreau chiar să încep să o plătesc în următorii cinci ani", a declarat Macron în timpul dezbaterii. "Așa că vreau să muncim mai mult".
Macron promite, de asemenea, să condiționeze unele beneficii sociale de 15-20 de ore de formare profesională, similar cu politicile din țări precum Statele Unite sau Marea Britanie. Indeminația de șomaj ar urma să fie legată de puterea economiei.
În încercarea sa de a rămâne fidel devizei sale "nici de stânga, nici de dreapta", el a promis, de asemenea, să facă ca beneficiile să fie automate pentru cei care se califică, în loc să le ceară potențialilor beneficiari să depună o cerere.
- EUROPA :
LE PEN : Ea insistă că nu are niciun "program secret" pentru ca Franța - membru fondator al UE - să părăsească blocul de 27 de națiuni, moneda sa unică sau zona Schengen.
Opozanții consideră că politicile sale ar crea, în cel mai bun caz, noi tensiuni în cadrul blocului - a cărui unitate a fost testată în ultimii ani de criza migrației, de plecarea Marii Britanii și de pandemia COVID-19 - și, în cel mai rău caz, ar duce la un "Frexit".
Le Pen a declarat că va reduce contribuțiile franceze la bugetul UE, va renegocia acordul Schengen și va reintroduce controale asupra bunurilor care intră în țară din alte state UE.
Ea ar încerca să restabilească primatul legislației franceze asupra legislației UE - baza fundamentală a integrării europene - și dorește ca blocul să devină o asociație liberă de țări suverane care cooperează.
"Aceasta reprezintă o golire completă a ceea ce UE a încercat să realizeze în toți acești ani", a declarat un diplomat de rang înalt.
MACRON : Eurofilul înfocat ar continua să facă presiuni pentru a dezvolta ceea ce el numește "autonomia strategică" a Europei în domeniul apărării, tehnologiei, agriculturii și energiei și pentru a reduce dependența blocului față de alte puteri.
Macron a încercat să reorienteze UE către o poziție mai protecționistă, blocând unele acorduri de liber schimb cu alte blocuri, cum ar fi Mercosur din America de Sud, și creând un mecanism care sporește controlul asupra preluării companiilor strategice ale UE.
De asemenea, este probabil ca Macron să facă presiuni pentru o mai mare reglementare a giganților americani din domeniul tehnologiei și a declarat că dorește să creeze un "metavers european" care să concureze cu cel al Facebook.
Relația dintre Paris și Berlin va rămâne esențială pentru modelarea viitorului Europei. "Cred în cuplul franco-german", a spus el.
- ALIANȚA OCCIDENTALĂ:
LE PEN : Le Pen vrea să scoată Franța din comandamentul integrat al alianței militare transatlantice NATO, într-o provocare la adresa arhitecturii de securitate a Occidentului de după Războiul Rece.
Oponenții o acuză că este prea apropiată de Moscova. Partidul ei a primit un împrumut bancar de la o bancă rusă în 2014 și a fost găzduită de președintele rus Vladimir Putin la Kremlin cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din 2017.
Macron a acuzat-o pe Le Pen că este pe statul de plată al lui Putin, spunându-i: "Vorbești despre bancherul tău când vorbești despre Rusia".
Ea a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, dar spune că Moscova ar putea fi din nou un aliat după război. Ea a declarat că va urmări o politică externă la distanță egală de Washington și Moscova.
MACRON : Deși Macron a iritat întreaga alianță transatlantică, în special în Europa de Est și în Germania, atunci când a numit NATO "în moarte cerebrală" în 2019, el a declarat de atunci că invazia rusă din Ucraina a "trezit-o din nou la viață".
Cu toate acestea, el ar căuta să îi facă pe europeni mai puțin dependenți de armata americană pentru securitate.
Macron a împins UE să se concentreze mai mult pe Indo-Pacific și pe influența crescândă a Chinei în regiune. Cu toate acestea, el a intrat în conflict cu Washingtonul, Londra și Canberra după ce Australia a renunțat la un contract masiv de submarine cu Franța.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
