Potrivit magistraților, decizia CCR dată în acest caz „are că efect desființarea hotărârilor definitive pronunțate de Completul de 5 judecători și lipsește de caracter efectiv și disuasiv pedepsele aplicate într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii, creând pe de o parte, aparență de impunitate, iar, pe de altă parte, chiar un risc sistemic de impunitate prin intervenirea prescripției, dată fiind complexitatea și durata procedurilor până la adoptarea unei hotărâri definitive că urmare a rejudecării.”
Judecată, suspendată
Decizia de a sesiza CJUE în acest caz a fost luată în majoritate, de 3 magistrați din completul de 5 judecători. Până vine răspunsul, instanța a suspendat judecarea dosarului Gala Bute - Elena Udrea.
Este vorba despre procesul în care Elena Udrea, dar și alți inculpați din dosarul Gala Bute, contestă condamnarea definitivă la 6 ani de închisoare, în baza deciziei CCR privind completurile de 5 judecători.
Principiile care se opun deciziei CCR
În motivarea deciziei de trimitere, Înalta Curte arată că principiul independenței judecătorului și principiul securității raporturilor juridice se opun stabilirii unor efecte obligatorii asupra hotărârilor rămase definitive la data adoptării deciziei Curții Constituționale, în lipsa unor motive serioase care să pună la îndoială respectarea dreptului la un proces echitabil în cauzele respective.
Astfel, interpretarea dată de Colegiul de conducere al Înaltei Curți și transpusă în Regulamentul de organizare și funcționare administrativă, necontestată și îmbrățișată unanim de practică judiciară, nu constituie un motiv rezonabil care să justifice astfel de efecte.
De altfel, decizia de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la Înalta Curte, demers făcut de Camera Deputaților, este menționată în cadrul Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare că una din acțiunile îndreptate împotriva instituțiilor judiciare cheie cu „implicații clare în ceea ce privește independența sistemului judiciar”, prezintă faptele Înalta Curte.
„În opinia instanței naționale, dreptului Uniunii se opune obligativității efectelor unei decizii a unui organ jurisdicțional, fie și Curte Constituțională, care înlătura competență instanței naționale de a aprecia asupra incidenței principiului aplicării prioritare", conchide instanța.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
