Maia Sandu este prima femeie președinte al Republicii Moldova. Aceasta a câștigat alegerile împotriva lui Igor Dodon cu un scor istoric, de peste 57%. Andrei Vlășceanu, analist pe politică externă, a vorbit, în exclusivitate pentru DCNEWS, despre misiunea dificlă pe care candidata pro-europeana de peste Prut o va avea.
Maia Sandu, un personaj pro-european convins
„În spațiul ex-sovietic nu reprezintă o noutate faptul că o femeie ajunge în fruntea statului. De exemplu, în statele baltice avem foarte multe exemple de acest fel. Și Rusia de-a lungul istoriei a fost condusă de către femei și în acele perioade parcă le-a fost mai bine decât acum. Maia Sandu e un personaj pro-european convins, vine să repare patru ani de izolare internațională din perioada lui Dodon.
Din acest punct de vedere, primele contacte pe care Maia Sandu trebuie să le facă, indiferent că este în calitate de președinte ales sau după ce depune jurământul, e să facă trei vizite, prima la București, a doua la Kiev, e necesară o vizită prezidențială la Kiev, mai ales din punct de vedere simbolic, și una la Bruxelles pentru o discuție cu oficialii Uniunii Europene.“
„Revenind la Chișinău, vedem un restart, chiar dacă există o majoritate cât de cât confortabilă între Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și câțiva deputați independenți, faptul că Dodon a pierdut alegerile prezidențiale la o diferență foarte mare, îl pune pe acesta în poziția de a pierde toată puterea din mână. S-au făcut și promisiuni către Ilan Șor că nu va mai continua investigația dosarelor, iar acum vedem că Dodon nu mai are puterea să îi stopeze din dosare. Vedem ce se va întâmpla în parlament. Eu presimt că va fi o presiune internă și externă pentru demisia premierului Chicu, sau va fi moțiune de cenzură, există șanse ca Guvernul Republicii Moldova să fie schimbat.
Totuși, nu știm dacă vor fi alegeri anticipate. Dacă e să analizăm structura de vot, la ora actuală, pe partea proeuropeană este partidul Maiei Sandu, PAS. Totuși, Partidul Socialiștilor mai are încă resursă internă, raioane, primari, consilieri. De asemenea, formațiunea lui Renato Usatîi, Partidul Nostru, care a scos un scor destul de mare, are posibilitatea să își adune acest electorat în câteva mandat de deputat. În același timp, Partidul Șor are o prezență destul de puternică. Am putea vedea un parlament între 4 partide, în care vor trebui făcute din nou alianțe toxice care pot să rupă din prestigiul prezidențial al Maiei Sandu, așa cum a fost alianța toxică din 2019“, a precizat Vlășceanu pentru DCNEWS.
Malurile Prutului, mai apropiate sub Maia Sandu?
„În perioada mandatului lui Igor Dodon, am văzut faptul că nu a avut o prezență la București, și era de înțeles având în vedere mesajele clar anti-românești. Nici președintele României nu a categorisit să răspundă la o invitație de vizită bilaterală. Din acest punct de vedere, rămâne de văzut dacă vom vedea vizite, fie la București fie la Chișinău, între cei doi președinți români.
Malurile de Prut au fost și sunt apropiate. De aceea ar fi necesară o schimbare de Guvern la Chisinău, pentru o conlucrare mult mai puternică. La ora actuală, Dodon își menține o parte din putere“, a punctat Vlășceanu.
Scenariu exploziv care s-ar putea întâmpla
„Circulă un scenariu conform căruia Dodon și-ar da demisia din funcția de președinte, el fiind președintele în funcție, Zinaida Greceanîi, care este președintele Parlamentului, ar deveni președintele interimar al Republicii Moldova, actualul premier Chicu să își dea demisia, iar Zinaida Greceanîi, având în vedere majoritatea confortabilă, să-l propună pe Igor Dodon ca prim-ministru. Astfel, ne-am trezi la începutul lui ianuarie 2021 cu Maia Sandu președinte și Igor Dodon prim-ministru. Este un scenariu care circulă la Chișinău din surse demne de încredere, dar un scenariu destul de riscant.
La acest moment Rusia și-a luat mâna de pe Igor Dodon. Chiar dacă Renato Usatîi are niște relații la Moscova, per total nu sunt atât de pozitive. Liderul pe care Moscova îl va susține va fi Ion Ceban, primarul Chișinăului. Posibil ca el să devină liderul de facto, probabil și de jure, al Partidului Socialiștilor. Din acest punct de vedere, vor fi alte nuanțe la mijloc“, a conchis Vlășceanu.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
