Decizia este definitivă și a fost întâmpinată cu indignare de către ministra Justiției, Alina Gorghiu, care a calificat-o drept „revoltătoare” și o încălcare flagrantă a dreptului european.
Reacția României: Un avertisment diplomatic
Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a exprimat public nemulțumirea sa față de hotărârea instanței malteze, considerând că aceasta contravine unei decizii clare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Într-o declarație oficială, Gorghiu a anunțat că va solicita Guvernului României să ia măsuri diplomatice împotriva Maltei, subliniind că o astfel de decizie nu poate fi acceptată.
„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia-cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE. Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României”, a declarat Gorghiu. conform Digi24.
Ministra a reamintit că România, prin Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), a oferit toate garanțiile necesare cu privire la condițiile din închisorile românești, respectând standardele impuse de Uniunea Europeană. „În acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanțiile solicitate privitoare la condițiile din penitenciare”, a adăugat Gorghiu.
Argumentele instanței malteze
În decizia sa, instanța malteză a invocat riscul încălcării drepturilor fundamentale ale lui Paul-Philippe în cazul în care acesta ar fi fost extrădat în România. Instanța a considerat că există un pericol real ca fugarul să fie supus unor tratamente inumane sau degradante, contrare articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE și articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului. Pe această bază, Malta a refuzat executarea mandatului european de arestare emis de România.
Paul-Philippe al României a fost condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare în România pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu. În decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov a emis un mandat european de arestare, solicitând predarea acestuia autorităților române. Deși instanța de fond din Malta a decis inițial în favoarea extrădării, instanța de apel a revocat această decizie, invocând condițiile de detenție din România.
Gorghiu a subliniat că România a adus în țară peste 800 de fugari în ultimul an și continuă să facă eforturi pentru aducerea tuturor infractorilor condamnați. „Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaților, de informațiile incorecte despre România prezentate instanțelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în țară”, a completat ministra.
Continuarea procedurilor juridice
Deși decizia instanței malteze este definitivă, Gorghiu a anunțat că România va urmări în continuare procedurile juridice disponibile pentru a asigura predarea fugarului.
„Statul român va utiliza în continuare toate mijloacele juridice disponibile pentru a continua demersurile în vederea predării tuturor fugarilor”, a declarat aceasta.
Cazul lui Paul-Philippe al României reprezintă un nou capitol în relațiile complexe dintre statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește cooperarea juridică și respectarea drepturilor fundamentale. Reacția României la această decizie ar putea determina noi tensiuni diplomatice și ar putea influența viitoare cazuri de extrădare în cadrul UE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
