Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a explicat, într-un interviu pentru portalul Juridice.ro, motivele pentru care au fost anulate alegerile prezidențiale, deși în urmă cu câteva zile CCR validase rezultatele din turul întâi de scrutin.
"Hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur. Am observat că și în proiectul de raport consultativ al Comisiei de la Veneția s-a preluat această chestiune și vom face demersurile necesare pentru a transmite Comisiei de la Veneția aceste precizări.
Așadar, după primul tur al alegerilor prezidențiale am fost sesizați, conform legii pentru alegerea Președintelui României, cu două cereri de anulare a alegerilor, formulate de doi candidați. Pe una am respins-o pentru că nu a fost formulată în termen. Pe a doua, pentru că a fost formulată în termen și îndeplinea condițiile de admisibilitate, am examinat-o și am dispus cu unanimitate de voturi că, raportat la ansamblul aspectelor contestate, buletinele de vot trebuie renumărate pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la rezultatele primului tur de scrutin, asigurând, astfel, necesara transparență în stabilirea rezultatului procesului electoral.
Ca atare, în fața cererii formulate de un candidat la alegerile prezidențiale, în limitele și în termenul stabilit de lege, Curtea a dispus renumărarea buletinelor de vot. Întrucât, în urma renumărării buletinelor de vot din țară, CCR a observat că argumentele invocate de contestatar nu au fost justificate, singura soluție posibilă și obligatorie la acel moment, ținând seama și de termenul în care trebuie pronunțată hotărârea, era validarea rezultatelor primului tur de scrutin în conformitate cu art. 146 lit. f) teza a doua din Constituție.
Ulterior validării au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în ședința CSAT. Această decizie de declasificare a reprezentat un moment istoric și important pentru întreaga societate. În lumina acestor documente și a realităților înscrise în acestea, la care au avut acces toți cetățenii și toate instituțiile acestei țări, Curtea și-a activat competența constituțională obligatorie prevăzută în art. 146 lit. f) teza întâi din Constituție și a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în temeiul prevederilor constituționale.
Așadar, Curtea nu și-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Instituția revizuirii nu este aplicabilă în procedura constituțională, raportat la faptul că judecata în contencios electoral este una in abstracto, și nu in concreto.
Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenței constituționale a Curții de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României, iar nu rezultatul competenței de confirmare și validare a rezultatului alegerilor.
Art. 146 lit. f) din Legea fundamentală cuprinde două atribuții interrelate, dar, totodată, distincte ale Curții Constituționale. Prima este aceea de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României, iar a doua este de a confirma rezultatul sufragiului. Hotărârea de confirmare și de validare a rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale este expresia tezei a doua a art. 146 lit. f), în timp ce hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în urma declasificării documentelor prezentate în CSAT este expresia tezei întâi a art. 146 lit. f).
Așadar, în logica juridică constituțională, hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României nu poate fi o hotărâre de revizuire a hotărârii de confirmare a rezultatului primului tur de scrutin, pentru că cele două hotărâri sunt expresia unor competențe diferite.
Părțile sau persoanele interesate într-o cauză nu pot să se substituie evaluării judecătorului. Dacă la fiecare hotărâre judecătorească partea care este nemulțumită ar supune unui proces de intenție publică soluția unei instanțe prin prisma propriului său drept subiectiv de apreciere a probelor în temeiul cărora judecătorul a pronunțat o hotărâre, substituindu-se sau încercând să se substituie dreptului de apreciere al judecătorului, care ar mai fi rațiunea existenței sistemului judiciar? Părțile/persoanele interesate nu își pot face dreptate singure, pentru că ele ar deveni judecătorii propriilor lor cauze. Dacă am judeca lucrurile în această optică subiectivă, ne-am trezi în plin arbitrariu în privința respectării hotărârilor instanțelor judecătorești sau constituționale", a spus Enache.
Întrebat dacă există posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, președintele CCR a spus că este exclus.
"Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor", a spus Marian Enache.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
